Hanul Solacolu, ruina minunăției ridicate cândva de doi negustori bulgari, va deveni, după reabilitare, un centru cultural. PMB vrea colaborare cu vecinii de la sud de Dunăre

Cândva simbol al luxului și al eleganței găzduirii în București, Hanul Solacolu este acum o ruină periculoasă, unde a început prima etapă a unui proces de salvarea a lui: lucrările de punere în siguranță, care au început în primăvara anului trecut.

Degradarea monumentului istoric ajunsese în punctul cridic în care bucăți din clădire riscau să cadă peste bucureștenii care treceau pe lângă ea.

La începutul acestui an, pe când era încă primar general, Nicușor Dan anunța că  a fost ridicată structura la nivelul etajului 1, structură aferentă orpului principal de clădire și a început montarea primelor grinzi pe care se va rezema acoperişul provizoriu.

PMB: Hanul Solacolu va deveni centru cultural al Bucureștiului

Despre sparta Hanului Solacolu primarul general Stelian Bujduveanu a discutat, la PMB, cu o delegație oficială a Bulgariei, condusă  Ambasadorul Radko Vlaykov și de ministrul adjunct al Culturii, Ashot Kazarian.

Au discutat despre reabilitarea fizică a clădirii, dar și despre transformarea acesteia într-un spațiu cultural viu, deschis ambelor comunități.

Au vorbit și despre o colaborare formală între municipalitate și partea bulgară, acest lucru presupunând un Memorandum de înțelegere și un potențial Acord de colaborare, care ar urma să fie votat de Consiliul General și care angajează în mod oficial cele două părți.

PMB plănuiește să organizeze  concurs internațional de soluții pentru reabilitarea propriu-zisă a hanului Solacolu, după finalizarea actualei etape de punere în siguranță.

Bujduveanu spune că  Hanul Solacolu este un proiect prioritar pentru București.

Hanul Solacolu – povestea unui monument, pe scurt

Imobilul de află pe Calea Moșilor colț cu strada Paleologu a fost consrtuit în anul 1859, la comanda fraților Solacoglu din Istanbul. erau doi negustori bulgari din Sviștov, oraș aflat chiar pe malul Dunării, stabiliți în Țara Românească.

Arhivele orașului notează că, inițial, cei doi aveau în plan să facă o fabrică de paste făinoase, iar la etaj să fie amenajate patru apartamente în care să locuiască numeroasa lor familie.

Planurile prevedeau însă și spații de cazare pentru călătorii și negustorii care străbăteau Bucureștiul.

Construcția a fost afectată de un incendiu în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar și-a păstrat caracterul de locuință până

Hanul Solacolu a fost restituit în natură în 2003 către Solacolu Emilia, Solacolu Teodora – Emilia, Solacolu Bucur – Cristian şi Solacolu Ion Şerban în baza Dispoziţiilor Primarului General nr. 981/2003 şi nr. 1192/2003.

De atunci a fost lăsat în paragină.

Citește , mai jos, povestea acestui monument:

• Povestea Hanului Solacolu. Cum a ajuns unul dintre cele mai luxoase hanuri ale Bucureștiului de altădată o ruină