Halele REBU, grupate într-o zonă uitată din centrul Capitalei, aflată în ruină, ar putea fi transformate în cel mai complex hub cultural al Capitalei, dacă Primăria Capitalei decide să accepte dialogul propus de patru organizații.
Unite în Grupul de iniţiativă Berzei 21, asociațiile propun ca Halele REBU, întinse pe o suprafață considerabilă de 22.680 mp, aflate în proprietatea Primăriei Capitalei, să devină scena creativ-culturală locală pentru creşterea calităţii vieţii la nivelul oraşului.
Ca un prim demers, Asociaţia Cartierul Creativ, Nod Makerspace, Fundaţia Comunitară Bucureşti şi BAZA au lansat o scrisoare deschisă adresată reprezentanţilor Primăriei Capitalei şi Primăriei sectorului 1 şi au dezvoltat o platformă online, www.berzei21.ro, care reuneşte exemple de bune practici şi parteneriate cu proiecte similare din alte ţări europene şi sunt deschişi să identifice noi parteneri, nevoi şi idei din rândul comunităţii.
Concret, propunerea acestora implică transformarea complexului Berzei 21 într-un spaţiu cu funcţiuni creativ culturale şi strategice mixte: de producţie culturală, spaţiu de dialog, spaţii de lucru, spaţii de întâlniri, expoziţii, evenimente, spaţii destinate artelor spectacolului, de ospitalitate, spaţii exterioare de utilitate publică, precum şi spaţii destinate educaţiei permanente, cu focus pe dezvoltare urbană şi viitorul oraşului, pentru a asigura un dialog esenţial între administraţia publică locală, mediul privat, mediul academic şi sectorul asociativ.
Complexul Berzei 21 constă într-un lot de 22.680 mp, proprietate a Primăriei Municipiului Bucureşti (imobilul cu nr. cadastral 273891, cartea funciara 273891 UAT Bucureşti Sectorul 1). O rămăşiţă a epocii industriale, spaţiul conţine o serie de hale aparţinând patrimoniului industrial al oraşului. Clădirile sunt în prezent neutilizate, deteriorate şi ocupă o suprafaţă de 8360 mp.
În interiorul halelor se află inclusiv o sală de spectacole unde se țineau concerte în anii ’90.
Numeroase exemple europene de conversie urbană a unui ansamblu industrial într-un hub plin de energie arată că toată lumea câștigă, spun asociațiile care întrevăd o tranformare spectaculoasă a Halelor REBU din București.
Station F din Paris este o veche stație de transport de marfă, transformată în cel mai mare campus de startup-uri din lume.
La Friche Belle de Mai, construită pe ruinele unei fabrici de țigări în Marsilia, găzduiește 70 de organizații, 600 de evenimente și aproape o jumătate de milion de vizitatori pe an.
Un astfel de hub atrage bani către comunitatea și bugetul locale, turiști și reputație pentru oraș, și energie pentru ca oamenii din industriile creative și societatea civilă să își continue proiectele, mai spun ONG-urile.
LX Factory, din Lisabona. Un spațiu industrial din secolul XIX, transformat într-un hub creativ.
Lotz Art Center, din Polonia, a fost construit într-un complex istoric post-industrial și a obținut nominalizarea orașului la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2017.
Iar la Berlin se pregătește deschiderea Berlin Creative District, transformând spațiul în care a funcționat aeroportul Tempelhof în zone de lucru, evenimente și întâlniri.
Bucureștiul are încă, la 33 de ani de la căderea comunismului, clădiri de patrimoniu în ruină sau zone industriale care au intrat în posesia dezvoltatorilor imobiliari.
De curând, Primăria Capitalei a cumpărat Hanul Solacolu de pe Calea Moșilor, o clădire istorică importantă care urmează să fie restaurată și transformată în centru cultural.
Și administrația de sector condusă de primarul Cloltilde Armand vrea să achizițoneze clădiri de patrimoniu aflate în ruină în Sectorul 1, cum ar fi Hotelul Dunărea și clădirea Ciclop de pe B-dul Magheru, pentru a le reda comunității.