Guvernul Cîțu, ca și demis. Moțiunea de cenzură va fi adoptată, o arată ultimele calcule. România se îndreaptă către o criză politică

Guvernul Cîțu își trăiește ultimele ore de viață înainte de dezbaterea și votul la moțiunea de cenzură depusă de PSD și susținută de grupurile politice USR și AUR. Ultimele calcule arată că moțiunea va trece, iar guvernul va fi demis. Deznodământul este previzibil după ce USR PLUS a ieșit de la guvernare în urmă cu o lună, când a condiționat parteneriatul cu PNL de schimbarea lui Florin Cîțu de la conducerea executivului. După plecarea cabinetului Cîțu, niciunul dintre partide nu vrea însă să-și asume guvernarea, ceea ce va conduce probabil la o criză politică greu de gestionat.

Marți, de la ora 12.00, are loc votul la moțiunea de cenzură depusă de PSD. Pe lângă social-democrați, și parlamentarii USR și AUR au anunțat că vor vota moțiunea. Pentru ca Guvernul Cîțu să fie demis, iar moțiunea adoptată, este nevoie de 234 de voturi. Calculele arată că partidele care au anunțat că vor vota moțiunea de cenzură (PSD-USR-AUR) strâng aproximativ 280 de voturi.

Ce se întâmplă după demiterea Guvernului Cîțu

După adoptarea moțiunii de cenzură, președintele Klaus Iohannis intră din nou în scenă, doar că misiunea sa va fi mai grea decât înainte, întrucât nu mai există majoritate parlamentară în jurul unui partid. Cele trei partide puternice, PSD, PNL și USR nu au o agendă publică care să le aducă împreună în vreo formulă guvernamentală. Alte două partide, AUR și UDMR, nu au suficientă forță politică.

Procedural, președintele va trebui să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultările politice, însă în funcţie de concluzia la care se ajunge se poate merge fie pe instalarea noului Guvern, fie pe procedura care duce la anticipate. După demiterea Guvernului, potrivit Constituţiei, mandatul premierului interimar nu poate depăşi 45 de zile.

Cîțu nu mai poate fi desemnat premier – decizie CCR

Actualul lider al partidului, Florin Cîţu, nu mai poate fi desemnat din nou premier de către preşedintele Klaus Iohannis, în cazul în care trece moţiunea de cenzură, deoarece există o decizie a Curţii Constituţionale a României (CCR) care spune că nu poate fi nominalizat prim-ministru o persoană care a ocupat această funcţie şi a fost dată jos prin moţiune de cenzură.

Scenarii posibile după demiterea Guvernului Cîțu

După demiterea lui Cîțu, PNL – cu susținerea lui Iohannis – nu pare să renunțe la proaspătul lider al partidului și îl va susține până la capăt fie pe el, fie se ajunge la anticipate.

Planul liberalilor prevede două variante: fie președintele nominalizează un premier de sacrificiu din partea PNL care să fie respins de Parlament (posibile variante Lucian Bode sau Nicolae Ciucă), iar a doua propunere să fie Cîțu, fie forțează nominalizarea din nou a lui Florin Cîțu, ca primă variantă după demiterea guvernului, cu riscul de fi încălcată decizia CCR.

O variantă pentru liberali ar fi să lase PSD, USR sau AUR să facă o nominalizare de premier. Astfel, cel puțin la nivel declarativ, la consultările de la Cotroceni PNL va merge fără o propunere de premier, astfel încât după ce președintele constantă că partidele care au dărâmat guvernul nu s-au înțeles pentru desemnarea unui premier să îl poată propune tot pe Florin Cîțu.

Acest scenariu este improbabil atâta vreme cât toate cele trei partidele au spus explicit că nu vor nominaliza vreo persoană care să formeze Guvernul. Ultima variantă este constituirea unui guvern tehnocrat, care să fie susținut minoritar în Parlament.

Moțiunea de cenzură depusă de PSD și susținută de AUR și USR

Partidul Social Democrat cere prin moţiunea de cenzură – „Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!” plecarea urgentă a Cabinetului Florin Cîţu de la conducerea ţării pentru ca România să iasă „dintr-o continuă criză politică, economică şi socială”.

În textul moţiunii se susţine că „guvernarea perdanţilor a sărăcit România!”.

„Fiecare român este mai sărac cu 560 de euro după măsurile care au distrus puterea de cumpărare. În plină explozie a preţurilor, în condiţiile unei creşteri galopante a inflaţiei, Guvernul nu a găsit altă soluţie decât îngheţarea pensiilor, alocaţiilor şi a salariilor. Statisticile oficiale arată clar că puterea de cumpărare a scăzut cu peste 12%. Cu toate acestea, prin lipsa măsurilor de compensare a pierderilor de venit, Guvernul PNL-USR-PLUS-UDMR a fost mult mai preocupat de lupta pentru putere în interiorul Coaliţiei şi a preferat să condamne la sărăcie peste 7 milioane de români”, potrivit moţiunii.

Social-democraţii acuză că „pierderea controlului asupra creşterii preţurilor la energie şi combustibil a generat o inflaţie galopantă”.

Nu în ultimul rând, PSD susţine că „dreapta„ a instalat un „penal” la Palatul Victoria, referindu-se la dosarul deschis lui Florin Cîţu în SUA în urmă cu 20 de ani, pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice.