Guvernul alocă încă 7 miliarde de euro pentru autostrăzi
Sumele vor proveni din împrumuturi publice şi din acciza pe carburanţi şi vor asigura sursele de finanţare necesare implementării proiectelor din sectorul rutier, cu prioritate pentru autostrăzi. Valoarea totală a finanţării pentru sectorul infrastructurii rutiere, în perioada de programare 2014-2020, este de 13,8 miliarde de euro, conform rtv.net.
În cadrul şedinţei, Executivul consideră a fi prioritare în ceea ce privește dezvoltarea rețelei de autostrăzi proiecte de investiții precum: Sibiu-Pitești, Sibiu-Brașov, Brașov-Bacău, Târgu Neamț- Pașcani – Iași – Ungheni, Brașov – Comarnic (PPP), Pitești – Craiova (PPP) sau Suplacu de Barcău – Borș, cu o valoare totală estimată la aproximativ 9,642 mld eur. Aceasta înseamnă construcția a 1094,80 km de autostradă, cu un cost estimat de 8,8 mil euro/km, ținând cont de faptul că 118 km din lungimea acestor autostrăzi urmează să fie construite în zona de munte.
Guvernul a aprobat miercuri memorandumul cu privire la Master Planul General de Transport al României, document prin care s-a stabilit un necesar total de finanțare de 45,45 miliarde de euro până în 2030 pentru proiecte de infrastructură rutieră, feroviară, navală și aeriană, a anunțat ministrul Transporturilor, Ioan Rus, la Palatul Victoria.
„Astăzi, Guvernul a aprobat Master Planul General de Transport al României. În sinteză, principalii indicatori sunt următorii — pentru transport rutier: autostrăzi — 1.300 kilometri, 13,7 miliarde de euro; drum expres — 925 kilometri, 9,9 miliarde de euro; transregio — 2.870 de kilometri, 1,6 miliarde de euro; transeuro — 343 kilometri, 190 de milioane de euro. Pentru feroviar, reabilitare de linie de cale ferată — 2.800 de kilometri, electrificare — 489 de kilometri. (…) Pentru sectorul naval, investiții de trei miliarde de euro, Constanța, Galați, Drobeta Turnu Severin, alte porturi, șenalul navigabil. Pentru sectorul aerian, 15 aeroporturi, dintre care șapte internaționale, celelalte deschise traficului internațional sau aeroporturi regionale. De asemenea, 10 centre multimodale cu valoare de 281 de milioane de euro”, a precizat ministrul Transporturilor, într-o conferință de presă, la finalul ședinței de guvern.
Legat de strategia de implementare a proiectelor anunțate, Rus a precizat că valoarea totală este de 45,45 miliarde de euro.
„În ceea ce privește strategia de implementare a acestor proiecte, valoarea totală a proiectelor cu care noi ne-am prezentat în fața Guvernului este de 45,45 miliarde de euro. (…) În strategia de implementare am utilizat criteriile stabilite de metodologia aprobată de către Comisia Europeană. Fiecare dintre aceste proiecte avem punctajele în consonanță cu acele criterii. Altfel că intrăm într-o nouă etapă, o nouă filozofie de realizare a proiectelor de infrastructură, acordând prioritate acelor proiecte care corespund criteriilor de performanță economică, criteriilor de conectivitate, dar și obiectivelor de investiții urmărite atât de România, cât și de UE pe teritoriul României”, a explicat Rus.
Despre strategia de finanțare a Master Planului de Transport, ministrul Rus a arătat că, pe lângă sumele deja avute în vedere prin memorandumul adoptat în Guvern, s-a decis „încă un plafon suplimentar de șapte miliarde de euro”. Spațiul fiscal pentru acoperirea acestei sume va cădea în sarcina Ministerului de Finanțe, a adăugat el.
„Bani pentru care Ministerul Finanțelor se va ocupa să găsească cadrul fiscal în interiorul actualului regim fiscal, pentru perioada 2014 — 2020. Bani care provin din împrumuturi BERD, BEI și alte resurse financiare și, de asemenea, din acciza pe carburanți. Parte din această acciză, pe care o vom stabili împreună în Guvern, va intra direct în finanțarea Master Planului General de Transport al României”, a susținut ministrul Transporturilor.
Potrivit lui, documentul aprobat miercuri înglobează câteva observații de Ministerele Mediului și al Fondurilor Europene.
„Este aprobat în formă finală în acest moment. Am discutat cu Comisia Europeană. În perioada 9-13 martie va avea loc misiunea tehnică în care acest document va fi prezentat. În 10 martie, probabil, vom prezenta forma finală încă o dată comisiilor reunite de transport iar în săptămâna 16 — 21 martie, după această misiune tehnică a Comisiei Europene, vom depune cu acordul și al lor, final, acest document la Comisie. Urmează ca în interiorul intervalului aprilie — mai, aici nu avem încă un termen fixat de Comisie, să primim acceptul, sperăm noi, și nu refuzul acestui document al României în ceea ce privește infrastructura de transport”, a mai declarat ministrul de resort.
În paralel, a spus Rus, Guvernul va derula o serie de activități legate de solicitările Bulgariei și Serbiei, care vor o procedură suplimentară pentru evaluarea strategiei de mediu, „dat fiind faptul că (…) ceea ce vom face noi pe șenalul navigabil s-ar putea să le afecteze lor mediul”.
„Deci, avem încă un lucru de rezolvat în finalizarea acestui document până să ajungem la a stabili graficul de implementare a acestor proiecte”, a mai arătat ministrul Transporturilor, Ioan Rus.
După dezbaterea publică a fost propusă construcția unor sectoare de autostradă, care în forma inițială a MPGT erau propuse la nivel de Drum Expres. După dezbaterea publică au fost propuşi 1.301 km autostradă, cu un plus de 645 de km față de versiunea inițială a MPGT. De asemenea, s-au inclus pe lista de intervenții aeroportul București Băneasa, proiectul de autostrada inelul doi (de centură) al Bucureștiului şi legătura rutieră la nivel de drum expres între autostrada A3 și aeroportul Henri Coandă. Valoarea totală a investițiilor pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport din România propusă prin MPGT depăşeşte 48 de miliarde de euro.
„Am prezentat în faţa celor două comisii Master Planul în forma semifinală, variantă la care dânşii au avut unele observaţii şi corecturi pertinente, care pot fi făcute fără să modifice fundamental ceva”, a precizat Ioan Rus.
După dezbaterea publică au fost propuşi 1.301 km de autostradă, cu un plus de 645 km faţă de versiunea iniţială a Master Planului, 1.878 km de drum expres, 3.147 km de drum Trans Regio şi Euro Trans şi 67 de variante de ocolire de sine stătătoare sau parte a proiectelor de autostradă sau drumuri expres, la care se adaugă centura Bucureştiului la profil de autostradă. Investiţia în sectorul rutier se ridică la 26,48 miliarde euro, din care peste jumătate investiţie în autostrăzi.
„Cert este că în final concluzia celor două comisii a fost aceea de a susţine Master Planul şi demersul pe care îl face Guvernul în acest moment. A fost un vot în unanimitate pentru un acord, pentru ca guvernul să poată face mai departe demersurile necesare pentru ca Master Planul să devină operaţional cât mai repede”, a declarat în încheiere Mihai Viorel Fifor, preşedintele Comisiei pentru Transporturi şi Energie din Senat.
Ministrul Transporturilor a afirmat că Master Planul va fi prezentat atât în Guvern, cât și Comisiei Europene.
VEZI AICI: MasterPlanul General de Transport în forma finală
Sectorul rutier
După dezbaterea publică a fost propusă construcția unor sectoare de autostradă, care în forma inițială a Master Planului General de Transport erau propuse la nivel de Drum Expres. Astfel vor fi construite la profil de autostradă legăturile:
• Sibiu-Pitești
• Bacău – Pașcani
• Tg. Neamț – Iași – Ungheni
• Legătura Tg. Mureș – Tg. Neamț (propusă la standardul de autostradă fazată)
De asemenea a fost propusă și o centură la profil de autostradă pentru Municipiul București care să conecteze toate arterele rutiere rapide ce converg spre capitală. Au fost propuse mai multe sectoare de Drumuri Expres care iniţial făceau parte din rețeaua Drumurilor Trans Regio, spre exemplu:
• Dej – Beclean – Bistrița
• Nod Livada – Satu Mare –Petea
• Alexandria – Caracal – Craiova (Drum Expres fazat)
După dezbaterea publică au fost propuşi 1.301 km autostradă (cu un plus de 645 de km față de versiunea inițială a MPGT), 1.878 km de Drum Expres, 3.147 km de Drum Trans Regio şi Euro Trans și 67 de Variante de Ocolire (de sine stătătoare sau parte din proiectele de autostradă sau drumuri expres) la care se adaugă Centura Bucureștiului la profil de autostradă.
Investiția în sectorul rutier se ridică la 26,480 miliarde de euro, din care peste jumătate investiție în autostrazi.
Click pe imagine pentru rezoluţie maximă
Sectorul feroviar
În urma dezbaterilor publice au fost propuse investiții pentru reabilitarea coridoarelor feroviare (3.219 km) dar și investiții pentru reabilitarea unor căi ferate cu potențial economic (1.131 km – Linia Industriei Auto, Linia Cerealelor, Linia Cărbunelui).
De asemenea au fost propuse pentru electrificare toate sectoarele de cale ferată care aparțin rețelei TEN-T Core, în total 425 de km. S-a propus și implementarea unor sectoare de cale ferată cu viteză sporită care să conecteze principalele centre urbane din România, peste 1000 de km. În ultima variantă a Master Planului General de Transport, se recomandă achiziționarea a 90 de bucăți de material rulant (locomotive, rame electrice şi rame diesel).
Investițiile totale pentru sectorul feroviar se ridică la aproape 19 miliarde de euro.
Click pe imagine pentru rezoluţie maximă
Sectorul naval
Pentru sectorul naval au fost propuși 752 de km de căi navigabile și modernizarea infrastructurii portuare pentru 12 porturi.
Investițiile totale în sectorul naval depăşesc 2 miliarde de euro.
Click pe imagine pentru rezoluţie maximă
Sectorul aerian și multimodal
În urma dezbaterilor publice au fost revizuite ariile de captare pentru toate aeroporturile propuse pentru investiții. Astfel se recomandă investiții în infrastructura aeroportuară pentru 14 aeroporturi în valoare de 588 milioane de euro.
În ultima variantă a Master Planului General de Transport, se propun investiții pentru 12 terminale multimodale poziționate strategic pe teritoriul țării în strânsă legătură cu rețeaua de transport, dar și cu polii economici de creștere.
Suma revizuită pentru sectorul multimodal este de 142 de milioane de euro.
Click pe imagine pentru rezoluţie maximă
În concluzie, valoarea totală a investițiilor pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport din România propusă prin Master Planul General de Transport este de peste 48 de miliarde de euro.
Cele mai noi articole
