„Gropile” bulevardului Uranus: Reproşurile ONG-urilor pentru magistrala nord-sud

de:
25 nov. 2010
3 Afișari
„Gropile” bulevardului Uranus: Reproşurile ONG-urilor pentru magistrala nord-sud

Potrivit asociaţiei Platforma pentru Bucureşti care, la iniţiativa Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul şi a Agenţiei de Monitorizare a Presei au organizat joi, o conferinţă de presă împotriva bulevardului Uranus, proiectul şi realizarea au deficienţe mari la nivel legal şi practic.

Cinci procese cu ONG-urile

Oraganizaţiile susţin că declararea utilităţii publice pentru demararea proiectului şi pentru purcederea la expropriere s-a făcut ilegal pentru că exproprierea monumentelor istorice de pe ruta bulevardului s-a făcut prin Hotărâre de Consiliu General, iar nu prin lege, că nu s-a realizat o cercetare care să certifice necesitatea lucrării şi că a lipsit dezbaterea publică pe marginea acestui proiect.

Mai mult, susţin activiştii, dosarele de declasare a monumentelor Hotel Marna şi Casa Constantin Rădulescu nu au fost discutate corespunzător în Comisia Monumentelor Istorice şi că instituţia a avizat declasarea invocând utilitatea publică, deşi nu avizase, în prealabil însăşi utilitatea publică.

Împotriva utilităţii publice şi a declasării, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a deschis cinci procese care se află în prezent pe rolul instanţelor.

Loc liber pentru zgârie-nori

Bulevardul Uranus va afecta în mod negativ întreaga zonă din jur în care se află o sumedenie de monumente istorice. În total, potrivit unui studiu realizat de arhitectul Hanna Derer, profesoară la Institutul de Arhitectură şi Urbanism şi membră a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, bulevardul va traversează opt zone protejate (Occidentului, Griviţei, Temişana, Știrbey Vodă, Cobălcescu, Elisabeta-Kogălniceanu, Regina Maria, Bibicescu). În plus, pe tot parcursul arterei vor fi puse la pământ 14 monumente istorice, majoritatea case de patrimoniu.

„Dispar clădirile şi se vor construi imobile de 70-80 de metri înălţime, probabil un mall, câteva hoteluri”, a spus arhitectul Doina Vella, reprezentând Asociaţia Pro-Do-Mo. Potrivit ei, dezvoltarea de pe traseul Uranusului va pune presiune pe zonele protejate pe care le străbate care nu vor putea rezista pieţei imobiliare.

Antropologul Ionuţ Piturescu reproşează lipsa unei cercetări convingătoare asupra oportunităţii acestui proiect, dar şi faptul că bulevardul dezintegrează „un univers urban între lumi ce face trecerea între Bucureştiul vechi şi cel modern”. Piturescu a adăugat că astfel se loveşte în puţinii meşteşugari, artizani tradiţionali şi comercianţi de antichităţi care încă îşi fac veacul în zona Pieţei Matache ce mărgineşte fostele mahalale ale cărămidarilor şi nisiparilor din perioada 1850-1930.

Mai multă poluare

Probleme, spun activiştii, sunt şi când vine vorba de protecţia mediului. Ei spun că o şosea largă ce va străbate centrul Capitalei va aduce şi mai multă poluare în Bucureşti. Potrivit lui Nicolae Rădulescu-Dobrogea, de la Fundaţia Eco-Civica, în Bucureşti e de trei ori mai mult praf decât ar trebui, iar concentraţia de benzen din atmosferă o depăşeşte de aproape 10 ori pe cea maximă admisă. Ecologiştii subliniază şi faptul că lucrările de lărgire la străzilor Berzei şi Buzeşti au fost tăiate rădăcinile platanilor de aici, ceea ce ar putea să-i facă să se prăbuşească în caz de furtună puternică.

Exproprieri cu cântec

Și modul cum s-au decis expropierile şi cum se face răscumpărarea proprietarilor ale căror imobile vor fi dărâmate pentru că stau în calea Bulevardului Uranus ridică probleme. Avocata Cecilia Badea a arătat că sumele pe care le-au primit proprietarii încalcă două dintre prevederile Legii 33/1994 privind utilitatea publică: despăgubirea justă şi prealabilă, garantate inclusiv de Constituţia României.

Avocata, ea însăşi locuitoare a străzii Berzei, spune că sumele sunt derizorii. 56.000 de euro pentru un apartament cu trei camere sau 38.000 de euro pentru un apartament cu două camere nu le asigură proprietarilor posibilitatea de a-şi cumpăra locuinţe cu aceeaşi suprafaţă nici măcar la periferia Bucureştiului, a argumentat avocata. În plus, o parte din proprietari nici măcar nu şi-au primit banii cuveniţi, asta deşi au pierdut deja proprietatea. Acest fapt este cauzat de prevederile legii 184/2008 care le permite expropriaţilor să atace în justiţie doar cuantumul despăgubirii, nu şi exproprierea în sine. Aşadar, dacă aceştia contestă suma, vor trebui să aştepte fără casă încheierea procesului, asta în timp ce lucrările de demolare pot continua.

Bulevard versus spaţii verzi

Până în prezent, municipalitatea nu a dezvăluit care este valoarea totală a proiectului şi ce sume vor fi cheltuite din banii publici. Singura sumă vehiculată este de 2,2 miliarde de euro, sumă ce ar include exproprierile, lucrările de lărgire şi reamenajarea spaţiului. Potrivit ONG-iştilor, această sumă ar fi suficientă pentru 9 magistrale de metrou, pentru cumpărarea a 700 de hectare de spaţiu verde care ar majora cu 50% suprafaţa verde a Capitalei sau s-ar putea consolida toate cele 15.000 de clădiri din Bucureştiul istoric. Toate acestea ar fi mai utile decât lărgirea şoselei urbane care nu se mai practică în ţările vestice de trei decenii. În alte ţări, cum sunt Franţa, Belgia, Olanda sau Germania, se pune accentul pe extinderea transportului în comun în detrimentul celui cu maşina personală.

Magheru 2

Bulevardul Uranus urmează să lege Piaţa Victoriei de Palatul Parlamentului, o arteră care, în cuvintele responsabililor Primăriei Generale ar urma să devină un al doilea Magheru. Artera ar trebui să decongestioneze traficul din centrul Capitalei şi să absoarbă o parte din fluxul tranzitului rutier Ploieşti-Giurgiu. Lucrările de demolare au început în urmă cu două săptămâni pe străzile Buzeşti şi Berzei din Sectorul 1. În total, vor fi demolate 85 de imobile, dintre care 14 sunt monumente istorice clasa B, spun ONG-iştii.

Cookies