Grădini suspendate de Bucureşti: 12 acoperişuri de cămine studenţeşti devin spaţiu verde

Primăria Capitalei vrea să transforme în adevărate grădini acoperişurile a 12 cămine studenţeşti situate în Regie. Șase dintre cămine aparţin Universităţii Politehnica Bucureşti , iar alte şase Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”. Suprafaţa de spaţiu verde câştigată prin acest proiect va fi 7.000 de metri pătraţi.

„Se urmăreşte îmbunătăţirea microclimatului din jurul clădirilor pe care se realizează proiectul, atât în ceea ce priveşte reducerea temperaturii, modificarea umidităţii pe timp de vară şi reducerea gradului de poluare auto din zonele adiacente. proiectul răspunde şi provocării de a identifica soluţii urbane pentru contracararea efectelor schimbărilor climatice care deja provoacă în capitală creşteri ale temperaturilor medii cu 2-4 grade Celsius pe timp de vară”, se arată în raportul de specialitate al Primăriei Capitalei.

Proiectul are o valoare estimată de 7,4 milioane lei, adică 1,8 milioane euro cu TVA. Costul investiţiei ar urma să fie acoperit în procent de 50% prin fonduri nerambursabile de la UE prin programul Life+, iar restul din bugetul local.

Primăria vrea să înverzească şi malurile Dâmboviţei

În „cursa” înverzirilor lansă de Primăria Capitalei a intrat şi râul Dâmboviţa. Proiectul de reabilitare urbană a râului prevede montarea pe malurile betonate ale Dâmboviţei a unor panouri plutitoare modulate, cu plante. Panourile ar urma să fie fixate într-o parte de taluzurile Dâmboviţei, iar în cealaltă parte, ancorate de suporţi plutitori amplasaţi în albia râului. Plantele vor fi de tipul iederă sau gazon, iar aceste panouri, au, conform studiului de fezabilitate, o durată de viaţă de 8-10 ani.

Irigarea acestora va fi realizată printr-o serie de micro-electropompe alimentate pe bază de energie solară captată de panouri fotovoltaice, care vor ridica apa de la suprafaţa râului şi o vor lăsa în cădere peste pământul în care sunt sădite plantele.

Zonele în care se vor realiza aceste lucrări sunt Pasarela Politehnica – Carrefour Orhideea, Haşdeu-Izvor, Piaţa Unirii (Biblioteca Naţională) – Pod Mărăşeşti, Spitalul Municipal – Pod Opera, Pod Cotroceni – Spitalul Municipal, Pod Opera – Haşdeu, Izvor-Calea Victoriei, Pod Mărăşeşti – Pod Timpuri Noi, Pod Ciurel-Pasarela Politehnica, Carrefour Orhideea-Pod Cotroceni, Calea Victoriei – Piaţa Unirii (Curtea de Apel), Pod Timpuri Noi – Vitan Bârzeşti.

Pentru proiect, Primăria Capitalei e dispusă să pună la bătaie 23 milioane euro, investiţie care se va realiza eşalonat, pe o perioadă de 3-5 ani, în funcţie de sumele alocate de la bugetul local. Proiectul a fost deja respins de două ori de Consiliul general al Municipiului Bucureşti, deşi 98% din cost este suportat din fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană. Investiţia a fost adusă pentru a treia oară pe ordinea de zi a consilierilor în şedinţa ce va avea loc joi.

23,21 mp spaţiu verde/locuitor în Capitală

Suprafaţa verde pe cap de locuitor în Bucureşti este de 23,21 metri pătraţi, potrivit Cadastrului Verde realizat de Primăria Capitalei. Pe primul loc este Sectorul 1 cu 77,19 mp spaţiu verde/locuitor, asta în condiţiile în care această zonă administrativă are multe parcuri, pădurea Băneasa, dar şi un număr mai mic de locuitori comparativ cu alte sectoare. Pe locul doi se situează Sectorul 4, cu 21,12 mp/locuitor, pe trei Sectorul 6 cu 17.71 mp/locuitor, iar pe locurile 4 şi 5 sectorul 3 cu 16,27 mp/locuitor, respectiv Sectorul 5 cu 12,80 mp/locuitor. Pe ultimul loc, este sectorul 2, cu doar 12,43 metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor.

Până în 2013, Capitala ar trebui să ajungă la 26 de metri pătraţi, conform normelor impuse de UE. Cele două proiecte, acoperişurile verzi şi reabilitarea urbană a râului Dâmboviţa, au fost prezentat de primarul general, Sorin Oprescu, drept soluţii pentru creşterea suprafeţei de spaţiu verde din Capitală, în acord cu cerinţele europene.