Grădina secretă a celui mai frumos palat neogotic din București va fi redată orașului. Cine va restaura un patrimoniu arhitectural și peisager de excepție I INTERVIU

Casa Librecht-Filipescu a fost ridicată în perioada 1860-1865, după planurile arhitectului Luigi Lipizer, pentru Cezar Leopold Librecht, director al Poștelor și Telegrafului, un apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Ulterior, palatul a devenit proprietatea boierului Gheorghe Filipescu, fiul marelui ban Iordache Filipescu. Din 1947, imobilul din strada Dionisie Lupu 46 este sediul Casei Universitarilor.

O comoară arhitecturală și vasta sa grădină de patrimoniu vor fi reactivate

Universitatea București a organizat un concurs internațional de soluții pentru refuncționalizarea Grădinii Casei Universitarilor. Câștigătoare, o echipă de arhitecți și peisagiști din Cluj.

În competiția “Comunnity Involment”, organizată de Universitatea București (beneficiar) și Ordinul Arhitecților din România, au fost înscrise 36 de proiecte, 36 de viziuni semnate de arhitecți și peisagiști din România și țări precum: Italia, Franța, Spania, Belgia și altele.

Mai jos, interviu cu conf. dr. hab. arh. Vlad Sebastian Rusu, câștigătotul concursului de soluții, despre revitalizarea unui ansamblu arhitectural și peisager, unic în București.

„Grădina Casei Universitarilor a fost inaccesibilă publicului larg decenii la rând”

Această bucată de pădure aproape virgină se află chiar peste drum de Grădina Icoanei, de care o desparte doar o stradă: Arthur Verona.

Unul din cele mai bine păstrate secrete al Bucureștiului, Grădina Casei Universitarilor acoperă aproximativ 4.000 mp de junglă urbană, aferente unui monument istoric clasa A: Casa Librecht-Filipescu. (Sursa: Universitatea București).

Serele istorice, cu o vechime de peste 150 de ani, vor fi integrate într-o amenajare de tip “crâng”, o pădure în miniatură ce interpretează vechile livezi dispărute

Regele Carol I, Regina și Prințul Moștenitor participau la garden-party-urile din grădina Filipescu.

În 1880, atmosfera garden-party, de pe domeniul Mareșalului Filipescu, era descrisă de faimosul cronicar monden Claymoor în ziarul L’Independence Roumanie:

Regele, Regina și Prințul Moștenitor onorau festivitatea cu prezența lor. Grațioasa Regina era îmbrăcată în alb, iar doamna Georgiana Filipescu, amfitrioana grațioasă a serii, își făcea onorurile de gazdă cu o eleganță desăvârșită, ajutată de soțul ei, un maestru al ceremoniilor și etichetei.

La apusul soarelui, Suveranii și Prințul Moștenitor își luau rămas-bun de la invitați, iar întunericul închidea ușor cortina asupra garden-party-ului.

Cezar Librecht, spion și mâna dreaptă a lui Vodă Cuza, omul care aduna informații despre adversarii politici

Cezar Leopold Librecht, de origine belgian, a întocmit un registru detaliat al celor mai influenți oameni din lumea afacerilor și a politicii, în care nota punctele lor vulnerabile, aspirațiile personale și dedesubturile afacerilor care ar fi putut să-i expună șantajului.

Odată cu trecerea timpului, puterea lui Librecht a crescut exponențial, la fel și veniturile. Și-a cumpărat în teren în inima Bucureștiului, pe care a construit un palat impresionant, proiectat de arh. Luigi Lipizer, cu o sală de bal fastuoasă de și o grădină uriașă. (Sursa: Tudor Chira, tudorchira.ro).

Despre casa arhitectului Lipizer din str. Stelea Spătarul, am scris aici: Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată

În București, lui Lipizer îi sunt atribuite, cu certitudine, două imobile neogotice, existente și astăzi, propria casă din str. Stelea Spătarul 10 (1859-1862), și Casa Librecht-Filipescu (1860-1865). Prin comparații stilistice cu acestea, s-a inclus și Casa Bosianu, actualul Observator Astronomic din Parcul Carol. (Sursa: Oana Marinache, istoric de artă, arhivadearhitectură.ro).

“Când urmărea să seducă pe cineva sau să-l atace, Librecht îl căuta în registru”

Iată cum îl descria pe afabilul curtean Librecht, ziaristul, avocatul și politicianul Al. Candiano-Popescu.

Candiano-Popescu a participat la detronarea lui Cuza Vodă și a pus la cale faimoasa Republică de la Ploiești, eveniment descris de I.l. Caragiale în comedia „Conu’ Leonida față cu reacțiunea”.

Librecht era sufletul tuturor intrigilor, încurajatorul bacșișurilor, firul tuturor gheșefturilor. El face și desface ministere, sboară ca un fluture prin budoarele doamnelor galante, grămădite în jurul său ca musculițele în jurul unei bucăți de zahăr, acoperindu-le de favoruri pe ele și pe bărbații lor.

Librecht este încarnația cinismului și desfrâului acestui regim. S-a găsit la Librecht un registru unde erau trecute toate persoanele mai de vază din țară și fiecare avea o partidă unde erau trecute procesele sale, trebuințele, aspirațiile, slăbiciunile și metehnele sale. Acest Librecht era Carta Magna a corupției regimului lui Vodă Cuza și născocitorul infamei cărți a lui Librecht.

După abdicarea forțată a domnitorului Cuza, în februarie 1866, Librecht a fost alungat din țară iar palatul a fost cumpărat de Gheorghe C. Filipescu

Clădirea cea mai arătoasă din București, pe vremea aceea, neschimbată, așa cum se vede și azi, este aceea din str. Dionisie, a fostului concesionar al poștelor și al salinelor de pe vremea domnitorului Cuza, un oarecare Librecht, azi proprietatea d-nei Filipescu, pe vremea regelui Carol I.

Despre această casă mare, spațioasă, construită în formă de cetate cu creneluri de jur împrejurul acoperișului, ce ocupă o mare porțiune de teren pe frontul străzii, în suprafață de mai bine de un pogon și cu o vegetație seculară, povesteau bătrânii acum vreo 70 de ani și a rămas o locuință istorică. (Victor Bilciurescu în “Bucureștii de ieri și azi” apud tudorchira.ro.).

“Librecht, simțindu-se proteguit de Domnitor, agonisise o avere considerabilă, de pe urma căreia construise această fastuoasă locuința”

Îmbogățirea acestuia îi înlesnise ridicarea acestui palat, amenajarea parcului și construirea unor dependințe, ce ele singure ar fi putut sluji de locuință unui gospodar înlesnit. (Victor Bilciurescu în “Bucureștii de ieri și azi” apud tudorchira.ro.).

“Despre luxul din interior se spuneau minuni: candelabre de argint masiv, statui din cel mai prețios metal, mobilă din lemn scump, importată din străinătate, perdele de stofă de rară calitate, garderobă princiară, trăsuri luxose, cai de rasă”

De la bătrânii din vremea aceea rețiu amănuntul că odată cu detronarea lui Cuza-Vodă, s-a produs și dispariția lui Librecht din țară, care fără protecția Domnitorului, n-ar mai fi putut însemna nimic. S-a lipsit de tot avutul nemișcător și a fugit peste graniță, iar casa cu tot cuprinsul ei a rămas Statului.

Contimporanii acestui monument istoric au putut să vadă interiorul acesta princiar, plătind un sfanț (80 de parale), preț de intrare impus de Stat, spre a recupera măcar în parte ceea ce jefuise fugarul din avutul țării (Victor Bilciurescu în “Bucureștii de ieri și azi” apud tudorchira.ro).

“Mareșalul Filipescu, fiul marelui ban Iordache Filipescu, a fost unul din puținii cărora Majestatea Sa a binevoit să le acorde titlul “amicul său”.

Fastuoasa clădire a fost cumpărată la licitație de Gheorghe C. Filipescu, fiul marelui ban Iordache Filipescu, și de soția sa Lydia, fiica Principelui Hangeli.

Boierul Filipescu a fost adjutantul domnitorului Cuza, apoi Mareșal la curtea Principelui Carol I la 1866, post pe care îl va ocupa până în 1902, la moartea sa.

“Ansamblul se confruntă cu riscuri semnificative privind conservarea patrimoniului, într-o perioadă în care, în general, presiunile dezvoltării urbane pot compromite definitiv repere istorice importante”

Starea actuală a ansamblului reflectă o serie de probleme majore care afectează funcționalitatea, accesibilitatea și integrarea sa în viața orașului. Aceste disfuncționalități afectează caracterul acestui loc.

Lipsa intervențiilor coerente și calitative amenință nu doar integritatea fizică a sitului, ci și potențialul său uriaș de a fi reactivat ca spațiu cultural, social și educațional pentru oraș.

Situația actuală oferă însă o oportunitate rară: aceea de a regândi integral acest spațiu cu ajutorul unui proiect integrat, care să răspundă atât nevoilor și cerințelor de protejare a patrimoniului, cât și a celor de dezvoltare sustenabilă a orașului, arată OAR în prezentarea temei concursului.

Echipa, care-a câștigat concursul internațional de soluții, este formată din arhitecții Vlad Sebastian Rusu, Andra Vlădoiu, Eliza Furjes și Robert Vasile Țonea, autori principali, alături de colaboratorii în arhitectură Georgiana Condurachi, Dan Nicolae Șut și colaboratori de specialitate: peisagist Păunița Boancă și inginer Ovidiu Rusu.

“Proiectul câștigător prezintă o profundă înțelegere a istoriei locului”

Proiectul este bine integrat în ritualurile civice și sociale ale cartierului. Juriul a apreciat judecățile limpezi care au condus la eliberarea grădinii prin îndepărtarea adăugirilor întâmplătoare apărute în timp, atât a celor construite, cât și a celor vegetale, și prin reducerea amprentei fizice a intervențiilor constructive mai recente, a apreciat juriul.

“În cazul acestui concurs, ne-a atras în mod special oportunitatea de a reda orașului o grădină istorică valoroasă, astăzi prea puțin cunoscută și accesibilă publicului”

B365: Domnule Vlad Sebastian Rusu, din cine este compusă echipa câștigătoare, sunt tineri? Ce v-a atras la tema concursului? Cât timp ați avut la dispoziție pentru elaborarea proiectului?

Conf. dr. hab. arh. Vlad Sebastian Rusu: Echipa noastră este formată din arhitecți și peisagiști clujeni, reunind experiențe profesionale și generații diferite, dar având o preocupare comună pentru patrimoniu, spațiul public și relația dintre arhitectură și peisaj.

Participarea la concursuri de arhitectură reprezintă o preocupare constantă a biroului nostru și una dintre sursele importante ale proiectelor publice la care lucrăm de aproape 20 de ani.

Tema a fost deosebit de complexă, presupunând simultan restaurarea unui patrimoniu peisager, adaptarea acestuia la nevoile contemporane și transformarea grădinii într-un nou spațiu cultural și public pentru București. O altă provocare importantă a fost restructurarea corpurilor anexe existente, pentru a crea spații contemporane și flexibile dedicate activităților Universității, într-o relație mai atentă cu caracterul patrimonial al grădinii.

Soluția de concurs a fost elaborată în cinci săptămâni, într-un proces intens de lucru interdisciplinar, de la cercetarea istorică și analiza peisajului existent până la definirea intervențiilor arhitecturale și a strategiei ecologice.

“Istoria ansamblului este strâns legată de transformarea Bucureștiului modern din a doua jumătate a secolului al XIX-lea”

B365: Care este istoria acestui ansamblu de o mare importanță arhitecturală, urbanistică și peisagistică?

Arh. Vlad Sebastian Rusu: Dincolo de arhitectura sa romantică, cu influențe neogotice, una dintre marile calități ale ansamblului este relația dintre casă și vasta grădină care o înconjura.

Grădina a reprezentat de la început o componentă esențială a proprietății, un peisaj în care se îmbinau grădina de agrement, vegetația matură, elementele decorative și, în timp, o importantă componentă horticulturală, materializată inclusiv prin sere.

Ansamblul este astfel valoros nu doar din punct de vedere arhitectural, ci și urbanistic și peisagistic, păstrând memoria unei epoci în care relația dintre locuință, grădină și oraș era mult mai permeabilă decât o percepem astăzi.

După 1947, clădirea a fost destinată comunității universitare, iar astăzi provocarea este tocmai aceea de a recupera și reactiva această relație istorică dintre arhitectură, grădină și viața publică a orașului.

“Casa și grădina reprezintă un ansamblu patrimonial rar în București, tocmai prin relația dintre arhitectură, peisaj și vecinătăți”

B365: Ce înseamnă Casa Universitarilor și grădina sa pentru patrimoniul Bucureștiului?

Arh. Vlad Sebastian Rusu: Valoarea ansamblului nu se rezumă la clădirea-monument, ci include grădina istorică, vegetația matură, serele și memoria unei proprietăți care păstrează urmele mai multor etape ale dezvoltării orașului.

Este un exemplu important al unei forme de locuire și de construire a orașului în care casa și grădina formau un ansamblu unitar, iar limitele dintre spațiul privat și cel public erau mai permeabile.

Pentru patrimoniul Bucureștiului, miza este tocmai păstrarea acestei relații dintre monument și cadrul natural, dar și redescoperirea potențialului grădinii ca spațiu cultural și public.

“Credem că unul dintre cele mai importante lucruri este să înțelegem patrimoniul nu doar ca pe un obiect care trebuie conservat, ci ca pe un loc care poate fi reactivat și reintegrat în viața contemporană a orașului”

B365: În ce stare se află ansamblul?

Arh. Vlad Sebastian Rusu: Întreaga grădină se află astăzi într-o situație paradoxală: are o valoare patrimonială și peisagistică excepțională, dar o mare parte din acest potențial a rămas insuficient valorificat.

Grădina și-a pierdut parțial coerența istorică, unele dintre amenajări și clădirile anexe nu mai răspund cerințelor actuale, iar accesibilitatea publică este încă limitată.

În același timp, vegetația matură, structura istorică a grădinii și serele păstrează elemente de mare valoare, care oferă o bază extraordinară pentru restaurare și reactivare. Provocarea proiectului nu este, așadar, aceea de a inventa un loc nou, ci de a redescoperi și pune în valoare calitățile existente, adaptând ansamblul la nevoile contemporane ale Universității și ale orașului.

“Conceptul de la care am pornit este cel al „grădinii ca arhivă activă”

B365: Care este conceptul proiectului? Ce intervenții vor fi făcute, cum va arăta noua grădină a Casei Universitarilor?

Arh. Vlad Sebastian Rusu: Am privit acest loc ca pe un peisaj istoric alcătuit din mai multe straturi, în care clădirile, vegetația matură, aleile, serele, urmele fostelor amenajări și diferitele moduri în care grădina a fost folosită de-a lungul timpului spun împreună povestea locului.

Din acest motiv, proiectul nostru nu propune amenajarea unui parc nou, ci restaurarea și reactivarea unei grădini istorice.

Prima intervenție este, paradoxal, una de eliminare. Pe baza cercetării istorice, propunem îndepărtarea unor construcții și amenajări apărute în timp, care fragmentează grădina și afectează relația dintre Casa Universitarilor și peisajul său.

În felul acesta recuperăm perspectiva istorică asupra casei, deschiderea pajiștii centrale și o parte din structura inițială a aleilor. Vegetația matură valoroasă rămâne structura principală a grădinii, iar noile plantări o completează atent, fără să concureze cu monumentul.

“Proiectul a imaginat grădina prin trei tipuri de intervenție: de protecție, de completare și de activare”

Arh. Vlad Sebastian Rusu: Se protejează structura istorică și vegetația valoroasă; crește biodiversitatea și reziliența climatică prin pajiști noi, plantații adaptate, grădini pluviale și o mai mare diversitate a speciilor; iar în zonele care permit intervenții mai active se introduc noi utilizări culturale, educaționale și sociale.

“O componentă importantă este recuperarea memoriei horticole a locului”

Arh. Vlad Sebastian Rusu: Serele istorice sunt restaurate și transformate în spații flexibile pentru expoziții, conferințe și workshop-uri, fără să își piardă însă componenta vegetală.

În jurul lor sunt propuse o grădină cu caracter mai liber, cu o livadă rară, pajiști înflorite, plante aromatice și grădini comunitare. Tot aici poate funcționa un teatru de vară complet demontabil, astfel încât grădina să poată reveni, după evenimente, la configurația sa obișnuită.

“Un alt gest important este redeschiderea grădinii către oraș. Sunt propuse noi accese pietonale și relații vizuale cu spațiile învecinate, inclusiv către piațeta Bisericii Anglicane și zona Serei Eden”

Arh. Vlad Sebastian Rusu: Grădina poate deveni astfel o nouă secvență a traseului cultural care leagă strada Arthur Verona, Grădina Icoanei și Parcul Ioanid. Proiectul nu a dorit doar restaurarea unui spațiu aflat în interiorul unei incinte, ci reintegrarea lui în viața culturală și cotidiană a Bucureștiului.

În final, noua grădină nu ar trebui să pară „nouă”.

Miza proiectului este ca vizitatorul să descopere un loc în care istoria rămâne foarte prezentă, dar care poate primi firesc viața contemporană: o grădină pentru plimbare și odihnă, dar și pentru expoziții, spectacole, întâlniri, educație și activități universitare.

“Patrimoniul nu este tratat ca o imagine înghețată a trecutului, ci ca un cadru viu, capabil să evolueze și să rămână relevant pentru oraș”

B365: Ce noi funcțiuni vor primi clădirile istorice? Cum vor fi transformate clădirile-anexă?

Arh. Vlad Sebastian Rusu: În cazul clădirilor istorice, principiul este acela al restaurării și al reutilizării lor prin funcțiuni compatibile cu caracterul ansamblului.

Serele istorice, de exemplu, vor fi restaurate prin eliminarea intervențiilor ulterioare incompatibile și recuperarea configurației lor spațiale și constructive inițiale.

Ele vor putea găzdui expoziții, conferințe, workshop-uri și alte activități culturale, păstrând în același timp vegetația și memoria funcțiunii horticole care le-a definit. Tocmai această suprapunere dintre plante și activitățile culturale ni s-a părut importantă pentru identitatea viitoare a locului.

În ceea ce privește clădirile-anexă existente, studiul istoric ne-a permis să diferențiem construcțiile care contribuie la valoarea ansamblului de cele apărute ulterior, fără o valoare patrimonială semnificativă.

Pentru acestea din urmă soluția propune eliminarea sau restructurarea lor, astfel încât grădina să fie eliberată de volumele care îi afectează astăzi coerența și, în același timp, să poată fi integrate funcțiunile contemporane necesare Universității.

“Noile construcții urmează aceeași idee de discreție și reversibilitate”

Arh. Vlad Sebastian Rusu: Restaurantul cu terasă și un nou hub de inovare, alături de celelalte corpuri necesare activităților Universității sunt concepute ca structuri ușoare, modulare și flexibile, care pot fi adaptate sau chiar îndepărtate în viitor fără a afecta patrimoniul.

Acestea vor găzdui spații pentru alimentație publică, zone de lucru, întâlnire, evenimente și activități educaționale, într-o relație cât mai directă cu grădina.

“Noua arhitectură nu concurează cu Casa Universitarilor și nici nu imită arhitectura istorică, ci reinterpretează, într-un limbaj contemporan, ritmul, proporțiile și mai ales relația foarte directă dintre interior și peisaj”

Arh. Vlad Sebastian Rusu: În ce privește Casa Universitarilor, aceasta își păstrează în continuare funcțiunea sa academică și de reprezentare și va beneficia de un proiect viitor separat de restaurare.

În concluzie, proiectul încearcă să stabilească o ierarhie foarte clară: clădirile istorice sunt restaurate și puse în valoare, intervențiile care alterează caracterul ansamblului sunt eliminate, iar ceea ce se adaugă prin proiect este deliberat contemporan, discret și reversibil.

B365: Care sunt următorii pași pentru procesul prin care ansamblul va deveni un model de regenerare urbană?

Arh. Vlad Sebastian Rusu: Câștigarea concursului reprezintă, de fapt, începutul unui proces mai amplu.

Următorul pas este dezvoltarea soluției de concurs într-un proiect complet, prin aprofundarea cercetării istorice, a studiilor de specialitate și a soluțiilor de arhitectură și peisaj, în dialog cu Universitatea din București, specialiștii implicați și instituțiile responsabile de protejarea patrimoniului. Fiind vorba despre un ansamblu cu o asemenea complexitate, credem că este foarte important ca fiecare etapă să păstreze coerența viziunii propuse prin concurs.

Un aspect esențial va fi și etapizarea intervențiilor. Proiectul a fost gândit astfel încât diferitele componente ale ansamblului – grădina istorică și serele, zona destinată noilor activități culturale și universitare, precum și spațiile de acces și relația cu orașul – să poată fi realizate succesiv, fără a pierde unitatea proiectului.

“Pentru noi, ansamblul poate deveni un model de regenerare urbană tocmai prin modul în care patrimoniul, peisajul, ecologia și noile utilizări sunt aduse împreună”

Arh. Vlad Sebastian Rusu: Nu este vorba doar despre restaurarea unei clădiri sau reamenajarea unei grădini, ci despre recuperarea unui fragment valoros de oraș și redeschiderea lui către comunitate.

Dacă acest proces va reuși să păstreze memoria locului și, în același timp, să îi ofere o viață publică și culturală contemporană, credem că Grădina Casei Universitarilor poate deveni un exemplu relevant pentru felul în care Bucureștiul își poate reactiva patrimoniul.

” Grădina secretă a Casei Librecht-Filipescu” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare.

Ce am mai scris se află aici:

Splendoarea care domină două nobile străzi din București. Proprietarul clădirii superbe, faimos marinar, a sfârșit pe uscat, în cea mai cumplită catastrofă feroviară din istoria țării

EXCLUSIV I Destinul amar al maeștrilor Ruffer, creatorii celor mai frumoase sobe din casele de patrimoniu bucureștene. O istorie nedreaptă, o artă pierdută

Casa cu Fereastra Fermecată, magie fără vârstă. Cel mai instagramabil monument din București a fost reședința unui domn special, protectorul copiilor sărmani

• EXCLUSIV I Cine și cum a reconstruit vulturul și cei doi grifoni de pe Palatul Universității. Simboluri ale Bucureștiului, sculpturile au fost refăcute de la zero
• FOTO I Minunatele interioare ale Casei Irina Procopiu, o bijuterie de pe Dacia. Doamna de Onoare a Reginei Maria, aristocrata elitelor bucureștene, s-a stins în sărăcie
• Monumentul nepăsării, în inima Bucureștiului: Casa N. Petrașcu. Capodopera din Romană a arhitectului Ion Mincu va fi restaurată de PMB, dar lucrările sunt blocate
• EXCLUSIV I Casa Timen, splendoarea cu tavan auriu din vechiul cartier Armenesc. După 5 ani de șantier și un milion de euro, ruina a devenit operă de artă a Bucureștiului
• EXCLUSIV I Bucureștiul văzut prin ochii Arhitectului Șef al Capitalei. „Într-un oraș fragmentat, patrimoniul este singura noastră resursă neregenerabilă”
• INEDIT I Cu ce sacrificii a fost ridicat Liceul “Gheorghe Lazăr”, școala elitelor Bucureștiului. La sfârșit de secol al XIX-lea, edificiul avea cea mai modernă “hallă” de gimnastică din Micul Paris
• Un muzeu pierdut, azi sediul PSD: “Toma Stelian”. Fastuoasa clădire de Kiseleff a fost donată Bucureștiului pentru cultură, dar în monument se face „artă” politică
• Palat din vremea Micului Paris, restaurat de arhitecți nemți. În prezent, nobilul monument este reședința ambasadorului Germaniei la București
• Casa lăptarului Cosma, de pe străvechea stradă Domnița Anastasia, o supraviețuire miraculoasă. E parte dintr-un șir de monumente, mostră din Bucureștiul de altădată
• Pericolul de care a scăpat Muzeul Satului. În anii ’80, Ceaușescu amenința că îl strămută, ca să extindă zona rezidențială a nomenclaturii din București
• “MuzA” ne așteaptă în Palatul fostei Bănci „Creditul Funciar Rural”. Impunătorul monument din inima Bucureștiului, proiectat de Paul Gottereau, se redeschide după decenii de abandon
• EXCLUSIV I A doua minunată viață a Casei negustorului Stoenescu, maiestuoasa vilă din centrul Bucureștiului. Cel mai frumos monument de pe strada Caimatei și-a redobândit strălucirea
• De ce a fost demolat “Teatrul cel Mare” de pe Calea Victoriei, tragedie națională pusă în scenă de regimul comunist. Deși impozanta clădire, emblemă a Bucureștiului, a fost bombardată, putea fi salvată
• EXCLUSIV I Casa Vintilă Brătianu, deschisă pentru bucureșteni, după mai bine de un secol. Aici e prețioasa bibliotecă în care s-a semnat, în secret, intrarea în Primul Război Mondial
• Agonia unui minunat monument din centrul Bucureștiului, capodoperă a stilului de arhitectură Socolescu. Casa a ars în văzul lumii, acoperișul și brâul cu frescă sunt distruse
• Destinul Caselor Surori de pe fosta stradă a Surorilor din vechiul București: una râde, alta visează să renască. Calvarul proprietarilor care vor să restaureze fațada clădirii
• Spectaculoasa istorie a Casei Algiu-Toma Stelian de pe Calea Victoriei. Consolidată de Nicu Ceaușescu, clădirea a devenit sediul GDS și Green Hours, cel mai tare club de jazz din București
• Renașterea Conacului Oteteleșanu. Faimoși pentru baluri răsunătoare și terasa boemă din inima orașului, Oteteleșanii au marcat viața mondenă a Bucureștiului
• Darvari, singurul schit de călugări ascuns în inima Bucureștiului, renăscut din abandon. Monumentul e opera arhitectului Simotta, “un poet al imaginii”
• De ce a fost demolată vila lui Basile Assan, primul român care-a făcut înconjurul lumii.  Fabuloasa “Casă de porțelan” din inima Bucureștiului avea chiar și încălzire prin pardoseală
• Top 10 marchize fabuloase, bijuterii ale multor case din București. Câte au supraviețuit în timp și ce poveste uitată spun despre Micul Paris
• Farmacia Hotăranu revine în viața Bucureștiului. Cu o istorie de peste 100 de ani, monumentul păstrează vitrine elegante, comandate la Viena, și va deveni muzeu
• Casa cu trecut extraordinar din Caimatei, mahalaua celor mai mari lăutari bucureșteni. Construită de Barbu Delavrancea, vila a fost reședința lui Ion Dolănescu
• Palatul Universul ascunde și azi, în umbra sa, Casa cu statui “Cazzavillan”. Italianul cu inimă de român a inventat reportajul de senzație și “mica publicitate” în București
• Casa milionarului A. Velleanu. La 15 ani de la dispariția sa neelucidată, testamentul, în care indica Parchetului București cine-l va asasina, a fost descoperit în Arhiva trimisă cu Tezaurul țării la Moscova în 1916 
• De ce se vinde Clubul Austro-Ungar, azi teatrul Elisabeta. Monumentul imperial a fost loc de distracție pentru ofițerii germani care au ocupat Bucureștiul
• Casa cu blazon din Dorobanți și incredibila poveste a proprietarului ei, „Schindler de București”. Diplomatul Constantin Karadja, omul care a salvat peste 50.000 de evrei
• S-a întors norocul la Hanul Evreilor, cândva înfloritor, acum pe ducă. Cine va salva Monumentul Neculescu, pe vremuri plin de prăvălii ținute de negustori israeliți din București
• Destinul amar al Vilei profesorilor Perianu. Nepoata lor ne spune povestea casei cu prăjituri din Cotroceni, opera primei femei arhitect din București
• EXCLUSIV I Misterul seifului imposibil de deschis din Vila Gh. Tătărescu. Reședința din inima Bucureștiului a fostului premier poate fi vizitată pentru prima dată
• FOTO I Moștenirea lăsată Bucureștiului de prima femeie arhitect din țară. Povestea personalității care a cucerit breasla dominată de bărbați și minunata ei casă cu pălărie
• Gara Băneasa, simbol regal al Capitalei, e pe linie moartă. Deși are valoare uriașă, clădirea modernistă lipsește din Lista Monumentelor din București
• Palatul prezidențial din Neptun, unde soții Ceaușescu fugeau vara din București. Secretele faimoasei vile, dezvăluite de arhitectul care a proiectat-o
• FOTO I Mascaronii, misterioase chipuri care păzesc casele de epocă, adunați într-o colecție de o mare frumusețe. Cine e visătorul care inventariază fețele Micului Paris
• Renaște Casa Tattarescu, singura reședință în formă de han din București. Incredibila poveste a nepoatei marelui pictor, îngăduită de comuniști să trăiască în imobil până la sfârșit
• Blocul Gioconda, cândva cel mai înalt din București, și fabuloasa poveste a locului cu 300 de ani de istorie. Acolo a fost un Palat domnesc. De ce a fost demolat
• Casa lui Constantin Argetoianu, marele boier căruia nu i se cunoaște mormântul. Monumentul a fost proiectat de un “vechiu arhitect din București”
• “Casa cu marchiză persiană” s-a întors în viața Bucureștiului. A fost reședința generalului Argeșanu, supranumit “Ghiță Soldatul”, fost prim-ministru asasinat de legionari
• EXCLUSIV I Mărturia arhitectului care a proiectat „Palatul Ceaușescu” din Primăverii. Chinul de a executa tot ce li se năzărea mofturoșilor beneficiari
• Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București
• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care

……………….