Grăbiți-vă, e super ofertă! Doar până duminică, 25 aprilie, Cineclub Sahia ne dă moka 13 documentare nemaivăzute cu Străjeri și Bucureștiul interbelic. (Nu, nu comuniștii au inventat “Trei culori cunosc pe lume”)

22 apr. 2021
1347 Afișari
Grăbiți-vă, e super ofertă! Doar până duminică, 25 aprilie, Cineclub Sahia ne dă moka 13 documentare nemaivăzute cu Străjeri și Bucureștiul interbelic. (Nu, nu comuniștii au inventat “Trei culori cunosc pe lume”)

Intrați repede pe site-ul Cineclub Sahia să vedeți primele filme documentare românești realizate de regizorul și operatorul Paul Călinescu, părintele jurnalelor de actualități. Sunt scurte, la vreo 25-30 de minute bucata, nu vă ia mult timp și o să aveți totul de câștigat. Imagini ca alea n-o să mai pupăm noi degrabă, pentru că Arhiva Națională de Filme stă bine înșurubată pe comoară și nu se îndură să ne dea și nouă mai multă lumină, istorie și divertisment. Sunt scurte, rare, unice, fără preț și cu o uriașă valoare istorică. Dacă vă uitați la filmele astea o să știți exact cine sunteți când mai mergeți pe la vreo revoluție. N-o să mai fim Fii Ploii, ci tineri combatanți culți, instruiți. Nu pionieri. Nu străjeri. Doar noi.

Pentru început, dați play la documentarul de propagandă “Generația de mâine” să-i vedeți pe strămoșii pionierior, „Străjerii”, în plin avânt și acțiune. Tot cu uniforme, drapele, fanioane, tot cu hei-rup, tot cu muncă patriotică, disciplină militară, defilări, comenzi, tot cu ode închinate Primului Străjer al Țării, tot cu baliverne despre înaintașii noștri iluștri, tot cu “eroi au fost, eroi sunt încă și-or fi cât neamul românesc”, “Alunelu’, alunelu’, hai la joc” și „Pe-al nostru steag e scris Unire”. Ți se face rău de cât de mică e lumea și ce minte scurtă are istoria netrăită.

Pionierii au fost doar niște Străjeri fake

Te dezorientează total și scoate la iveală pionierul din tine care se uită la un SF și gândește cu voce tare (bine că mai gândeste): “Stai puțin, ce film e ăsta? De ce cântă “Trei culori cunosc pe lume” pe vremea lui Carol al II-lea? De ce poartă cravate? De ce poartă bască? De ce spală geamuri, de ce dau cu grebla și fac frumos la toți papagalii?”. Grea boală Străjeria asta!

Străjeria era obligatorie pe vremea lui Carol al II-lea.

Carol al II-lea și-a conceput singur uniforma de Prim Străjer al Țării

O fi fost Bâlbâitul ăla de Ceaușescu cum o fi fost, dar la capitolul “cultul personalității” poate sta liniștit la masă cu Carol al II-lea. Simpaticul Carol, cu mustăcioara lui tunsă scurt, atent pomădată, era leșinat după uniforme ca un băiețel teribil. Pur și simplu devenise fashion designer de uniforme. Constantin Argetoianu în “Memorii” nu ezită să ia în balon priveliștea din budoarul Regelui: “Nasturi, trese, modele de șepci și chipiuri, schițe de tunici și lampașuri de pantaloni zăceau azvârlite pe mesele și canapelele saloanelor de jos din Palatul Regal. Armata noastră și-a schimbat cu desăvârșire înfățișarea. Șepci ca la ruși și ca la japonezi. Culori violete. Uniforme de toate felurile: avem regimente de englezi, de suedezi, de germani din vremea Imperiului. Uniforme ciudate, multicolore, neobișnuite, în afară de tradițiile și de datinile armatei noastre”. Să vezi aici pălarii canadiene la uniforme, pălării texane, rangeri si alte țăcaneli nemaivăzute. Bine, după ce s-a cărat Carol au dispărut toate.

Străjeria de paradă era obligatorie, exact ca pe vremea pionierilor

Așa se face că Regele Carol al II-lea s-a ocupat personal de uniforma străjerilor și și-a făcut una specială pentru el ca să fie în ton cu tineretul, o să-l auziți și o să-l vedeți. Singurul meu regret este că noi suntem foarte în urmă cu colorizarea imaginilor de epocă, dacă ar fi fost totul color ca pe Viasat History, aș fi putut jura că se întâmplă acum în Piața Victoriei și transmit televiziunile parada, în direct cu breaking news. Să nu va imaginați că strajerii, bunicii pionierilor, se distrau prea mult. Nu cred că le ardea de hârjoană, din simplul motiv că străjeria era obligatorie și devenise un fel de organizație paramilitară care contrabalansa ascensiunea legionarilor. Carol al II-lea a înființat “Straja Țării” în anul 1938, iar toți băieții cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani și toate fetele între 7 și 21 de ani erau obligați să facă parte din organizație. Cu salut nazist obligatoriu, tot inainte marș și mucles. De nevoie sau de plăcere? De nevoie! Sănătate? Sănătate!

Strajerii au fost bunicii pionierilor, tot cu cravata.

În adolescență, Regele Mihai a fost al doilea Mare Străjer al țării și avea o dicție impecabilă

Care era salutul străjerilor? Mortal. Strigau unii la alții:“Sănătate!”. Sănătate? Sănătate! Nu spuneau “multă sănătate”, nu “să fii sănătos”, ci scurt și azvârlit din coșul pieptului: “Sănătate” . Caraghios? Foarte! Hitlerjungendeni de Dâmbovița. O să-l intâlniți și pe Regele Mihai adolescent. Pe vremea aceea era al doilea Mare Străjer din țară, după tatăl său. Se numea “Mare Voievod de Alba Iulia”, purta cel mai smart ceas elvețian cu putință, avea câine la filmări, pantaloni scurți, era grăsuț și foarte limpede în vorbire, deloc fonfăit. O să-l auziți cum vorbește. Sănătate? Sănătate!

Străjerul, stramosul nostru.
București, orașul contrastelor” un documentar excepțional în care descoperi orașul tânăr, modern, proaspăt văruit

Paul Călinescu a făcut “Generația de mâine” în anul 1936, în colaborare cu Tobis Melofil-Berlin, tot cu nemții ăștia a mai realizat alte două documentare pe care le găsiți tot până duminică, moka, cadou, pe site-ul Sahia. Neapărat, dați play și pe “București, orașul contrastelor” să vedeți cât de frumos putea să fie, cât de alb și de modern era Bulevardul Magheru, cât de și cât de era totul, că doar vorbim despre un film de prezentare turistic. “Țara Moților”, tot de Paul Călinescu, a fost premiat la Festivalul de Film de la Veneția în 1939, este foarte frumos spre bucolic, cu cadre curate, largi, picturale de la Roșia Montana și Târgul de fete de pe Muntele Găina. Eu am vibrat când am ajuns la povestirile unor moși care l-au cunoscut pe Avram Iancu, îi veți auzi vorbind de parcă le ia astăzi interviu Cătălin Radu Tănase, reporterul cu trei nume.

După 1948, regizorii de documentare au făcut filme pentru noua orânduire, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat

Paul Călinescu a fost șef de serviciu cinematografic al ONT, regizor, operator, monteur; a realizat primele jurnale jurnale de știri și o rubrică de “cinemagazin”. După abdicarea Regelui Mihai, același Călinescu face filme de propagandă pentru comuniști, remarcabil este “România pe drumul democrației populare” (“La Roumanie sur le chemin de la democrație populaire”). Cu aceeași voice-overi graseiați din interbelic, cu același ton triumfalist din vremea lui Carol, tot cu marșuri, tot cu fanfară, tot cu dezveliri de monumente, de parcă nimic nu s-a întâmplat, doar patronul s-a schimbat. Călinescu, omul care l-a filmat pe Mihăiță Străjerul, o filmează acum pe Ana Pauker. Sănătate? Sănătate!

Site-ul este fresh, plin de informație, cu descrieri ale filmelor grupate tematic, cu ponturi, trimiteri, tot. Excelentă treaba au făcut coordonatorii Ana Szel și Andrei Rus și curatoarea Tudorița Soldănescu. Imi place Sahia Vintage, o să vă mai povestesc despre asta. Profitați din plin până duminică, că de duminică încolo iar fuge istoria și se ascunde într-un sertar prăfuit.

Așadar,  rețineți: le puteți vedea gratis pe toate aceste documentare (13 la număr), până duminică, 25 aprilie, pe Cineclub Sahia.

 

Cookies