Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor

19 ian. 2022
20430 Afișari
Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur om pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor

Pe 15 ianuarie, în anul 1955, se stingea la București inginerul arhitect de origine armeană Cristofi Cerchez. După o carieră excepțională de peste 50 de ani, după ce proiectase casele elitei bucureștene, regimul comunist i-a repartizat o garsonieră în Ferentari. Oana Marinache este istoric de artă, președinte al Asociației Istoria Artei și a scris monografia “Cristofi Cerchez, un vechiu arhitect din București”. La împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Cristofi (Hristea) Cerchez, Oana Marinache ne propune un proiect cultural menit să ne ajute să descoperim importanța arhitectului armean care a ridicat stilul neoromânesc la rang de artă națională. Mai jos, “Make Bucharest Great Again”, un proiect B365.ro dedicat patrimoniului orașului.

În ultimii zece ani din viață, în timpuri de stalinism feroce, Cristofi Cerchez nu a mai lucrat nimic, iar în arhiva Uniunii Arhitecților se păstrează un document prin care bătrânul arhitect solicită un ajutor financiar. Îi datorăm stilul de arhitectură “rumânesc valah”, cum singur își definea creația, cu zeci de clădiri spectaculoase care punctează identitatea Bucureștiului din perioada interbelică. S-a născut într-o familie cu 18 copii dintre care doar șase au trăit, trei băieți și trei fete. Personalitate multidisciplinară, Cristofi Cerchez a îmbinat studiile de inginerie cu arhitectura, artele frumoase și muzica, chiar a compus muzică.

cristofi, cerchez, arhitect
Lui Cristofi Cerchez ii datorăm stilul de arhitectură “rumânesc valah”, cum singur își definea creația, cu zeci de clădiri spectaculoase care punctează identitatea Bucureștiului din perioada interbelică.

Cerchez a studiat la Milano și, deși este influențat de stilul “Ion Mincu”, își definește un stil propriu: “valah, rumânesc”

Oana Marinache, istoric de artă: “Cristofi Cerchez a absolvit Școala Națională de Poduri și Șosele în anul 1894 și a beneficiat de o bursă privată pentru a urma cursurile la Politehnica din Milano, secția Arhitectură Civilă. Asta în timp ce toți viitorii arhitecți din perioada interbelică studiau la Paris. Este influențat de stilul lui Ion Mincu dar își găsește un stil propriu definit prin case cu cerdac, marcate lateral de turnuri foișor și multe alte elemente decorative tradiţionale”.

oana, marinache, istoric, de arta
În cercetările sale, Oana Marinache a identificat un nucleu de 50-60 de lucrări valoroase semnate de Cristofi Cerchez, multe dintre clădiri există și astăzi. Vile pe care le arată la pas prin București celor care vor să descopere bogăția arhitecturală a orașului. Foto credit Oana Marinache.

Am crescut o generație, am reușit să strângem în jurul nostru pasionații de arhitectură, de patrimoniu, de desene de arhitectură, de fotografii vechi”

În cercetările sale, Oana Marinache a identificat un nucleu de 50-60 de lucrări valoroase semnate de Cristofi Cerchez, multe dintre clădiri există și astăzi. Vile pe care le arată la pas prin București celor care vor să descopere bogăția arhitecturală a orașului.

tur, ghidat, cerchez
In ziua de 15 ianuarie, istoricul de artă Oana Marinache a organizat turul clădirilor din Bucuresti semnate de Cristofi Cerchez. Foto credit Oana Marinache.

Oana Marinache, istoric de artă: “Cu punerea în valoare a lui Cristofi Cerchez noi am debutat în perioada 2011-2012, începuturile Asociației Istoria Artei sunt marcate de această personalitate. Cred că am reușit, pe de-o parte să-l readucem pe Cristofi Cerchez în atenția publicului și, pe de altă parte, am crescut o generație, am reușit să strângem în jurul nostru pasionații de arhitectură, de patrimoniu, de desene de arhitectură, de fotografii vechi. Aducem documentul primar în prim plan, după o îndelungată cercetare în arhive”.

cristofi, cerchez, arhitect
„Aducem documentul primar în prim plan, după o îndelungată cercetare în arhive”. Credit foto Arhiva Corpului Arhitecților.

Cerchez a fost puternic influențat de casele de târgoveți de secol al XVIII–XIX-lea ce prezentau geamlâcuri şi stucaturi”

Oana Marinache, istoric de artă: “La întoarcerea în țară, Cristofi Cerchez este influențat de stilul arhitectului Ion Mincu (1852-1912), dar își conturează un stil propriu, definit într-o primă perioadă (1898 – 1910) prin case cu cerdac, marcate lateral de turnuri-foișor (vila Eugeniu Stătescu din Câmpulung Muscel, vila Minovici de la Șosea). În perioada următoare, renunță la elementele de verticalitate, predominând construcțiile cu un singur etaj, influențate și de arhitectura oltenească sau balcanică (1911 – 1914: vilele Zentler, Candiano – Popescu, Stanovici; 1922-1932: vila Mătăsaru, vila proprie, vila Argetoianu, vila Răducanu). Cerchez a fost puternic influențat de casele de târgoveți de secol al XVIII–XIX-lea ce prezentau geamlâcuri și erau ornate cu panouri de stuc și stâlpi decorativi cu capiteluri cu elemente palmate. Arhitectul optează pentru asimetrii ale fațadelor și volume în retragere iar multe dintre intrările sale copiază poarta țărănească ”gârlici”. Din zona musceleană adoptă ”arcul eliptic” care încadrează ușa de intrare, dar uneori și ferestrele”.

maternitatea, polizu
Cristofi Cerchez, arhitectul Maternității Polizu
Cristofi Cerchez, arhitectul Maternității Polizu

Oana Marinache, istoric de artă: “Din prietenia și colaborarea cu celebra familie de medici Nicolae și Mina Minovici apar o serie de clădiri publice sanitare deosebit de importante pentru dezvoltarea urbană: Laboratoarele Institutului Medico-Legal și Societatea de Salvare. Personalitate culturală importantă în perioada interbelică, lucrează intens până în anul 1945, contribuind și la restaurarea unor clădiri publice: fostul Palat Sturdza, Catedrala din Alexandria și Biserica Mănăstirii din Vălenii din Munte”.

În prezent, clădirile lui Cerchez încep să fie restaurate, mai există inițiative care reauduc la viață lucrările sale”

Oana Marinache, istoric de artă: “Acum zece ani eram dezamăgită de starea lucrărilor semnate de Cristofi Cerchez, multe nici nu se cunoașteau atunci, nu erau etichetate ca fiind lucrările sale. Între timp a fost restaurată casa parohială de la Biserica Sfinții Apostoli şi era în lucru şi vila Ionescu-Brăila din Parcul Filipescu. Totuși, cu pași mici, mai există și inițiative care readuc la viață lucrările lui Cerchez. În copilărie și adolescență, Cristofi Cerchez a cântat în corul de la Biserica Icoanei și se potrivește foarte bine cu momentul 1888, 1890 când se ridică Școala Centrală de Fete, vis a vis de Biserica Icoanei. Viitorul arhitect a fost martorul ridicării Școlii Centrale de către Ion Mincu şi a fost influenţat fundamental de ea”.

scoala, centrala
Cristofi Cerchez: „Era frumoasă casa aceea și nu știam pentru ce mă atrăgea atât de mult înfățișarea ei. Cum aveam timp liber mă duceam și mă uitam la ea. Era ceva care îi vorbea sufletului meu”. Foto credit facebook Scoala Centrala de fete.
Școală Centrală era ceva care îi vorbea sufletului meu; Îmi vorbea de țară, de toate casele țărănești cu cerdacurile lor și cu forme nemaipomenit de frumoase”

Crisfofi Cerchez: “Peste drum de biserică se ridică o clădire mare, Școala Centrală de Fete. Era frumoasă casa aceea și nu știam pentru ce mă atrăgea atât de mult înfățișarea ei. Cum aveam timp liber mă duceam și mă uitam la ea. Era ceva care îi vorbea sufletului meu. Îmi vorbea de țară, de satul în care m-am născut, de anii copilăriei, de toate casele țărănești cu cerdacurile lor și cu forme nemaipomenit de frumoase. Îmi atingea această clădire o nostalgie nepotrivită pentru un copil de vârsta mea”.

Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la nașterea celui mai mare arhitect armean al Bucureștilor

Oana Marinache, istoric de artă: “Au trecut zece ani de când am publicat prima mea monografie dedicată lui Cristofi Cerchez și anul această se împlinesc 150 de ani de la nașterea sa, el fiind născut în 4-5 iulie 1872. Am reușit să completez informațiile despre unele lucrări semnate de Cerchez. Timp de două săptămâni avem un proiect cultural dedicat Zilei Culturii Naționale, am câștigat prin concurs o finanțare parțială de la Ministerul Culturii și am început în ziua de 15 ianuarie cu un tur ghidat prin București. Ne-am plimbat într-o zonă foarte bine păstrată din punct de vedere arhitectural, o zonă în care Cristofi Cerchez a locuit și a creat. Sunt lucrări foarte apropiate ca distanță în aria cuprinsă între Bulevardul Carol, Mântuleasa, Sfântul Ștefan, Plantelor, Remus, Calea Călărașilor, intrăm cumva și în Cartierul Evreiesc unde, surprinzător, există multe imobile ale unor proprietari armeni”.

biserica, mintuleasa
Biserica Mintuleasa din Bucuresti si casa parohiala proiectată de Cristofi Cerchez. Foto credit Oana Marinache.
Vila cu clopoței, Vila Minovici, un simbol al arhitecturii neoromânești în București

Una dintre cele mai faimoase clădiri proiectate de Cristofi Cerchez este Vila cu clopoței, astăzi Muzeul de Artă Populară “ Prof. Dr. Nicolae Minovici”. Se află în fața Fântânii Miorița, o vedem de câte ori plecăm la aeroport sau la munte, și reprezintă cartea de vizită pe care Cristofi Cerchez a dat-o Bucureștiului. În anul 1906, când a fost terminată, vila construită în stil național, cu o arhitectură puternic influențată de stilurile Ion Mincu și Petre Antonescu (elementele sculpturale), toată protipendada Bucureștiului care se plimba cu trăsura la Șosea și-a dorit o casă în stil neoromânesc. Din foișor se vedeau pădurile și câmpurile care înconjurau orașul iar cei peste 40 de clopoței răsunau la adierea vântului. Vila cu clopoței adăpostește peste 2000 de obiecte strânse de profesorul Nicolae Minovici, costume populare, o colecție de artă, cărți religioase vechi, icoane, pocale, obiecte de mobilier, ceramică veche de Saschiz, veche de peste 300 de ani.

vila, minovici
Una dintre cele mai faimoase clădiri proiectate de Cristofi Cerchez este Vila cu clopoței, astăzi Muzeul de Artă Populară “ Prof. Dr. Nicolae Minovici.
La ferma de la Vila Minovici lucrau prostituatele și cerșetorii din București

Oana Marinache, istoric de artă: “Frații Minovici fiind și puternic reprezentați în structurile sanitare i-au oferit lui Cerchez destul de multe comenzi publice. Casa de la Șosea a fost gândită de la început cu scopul de a adăposti colecția de artă populară Minovici. Când se deschide, în anul 1906, este primul muzeu privat dăruit bucureștenilor, românilor. Doctorul Minovici avea acolo o fermă în care aducea oamenii străzii din București, practic oferă un loc de muncă vagabonzilor, a creat acolo un sistem de susţinere a Azilului de noapte. Le oferea celor săraci găzduire în timpul nopții, o masă caldă, iar produsele cu care erau hrăniți acești oameni nefericiți erau de la fermă. A adunat femei strânse de la cerșetorie sau de la alte îndeletniciri mai puțin onorabile, toate erau integrate în circuitul de lucru la ferma de la Băneasa”.

banca, de piatra, vila, minovici
“Doctorul Minovici a creat la Șosea și un sistem de băncuțe proiectate tot de Cerchez, putem vedea chiar în fața vilei Minovici o astfel de bancă din piatră”, foto credit Oana Marinache, istoric de artă.
banca, vila, minovici
Bancă in fața Vilei Minovici, foto credit Oana Marinache.
Băncile de piatră și cișmelele proiectate de Cerchez se aflau de-a lungul Bulevardului Kiseleff, la Șosea

Oana Marinache, istoric de artă: “Doctorul Minovici a creat la Șosea și un sistem de băncuțe proiectate tot de Cerchez, putem vedea chiar în fața vilei Minovici o astfel de bancă din piatră. A creat acest sistem de băncuțe, de pavilioane unde se vindeau produse lactate, băuturi răcoritoare și, de asemenea, a înființat cișmelele. Cei care veneau călare puteau să-și adape caii și la nevoie, pe timpul verii arzătoare, se puteau răcori cu apa de la cișmelele de la Șosea”.

Băncile de piatră și cișmelele proiectate de Cerchez se aflau de-a lungul Bulevardului Kiseleff, la Șosea. Foto credit Oana Marinache.
Cerchez a fost nevoit să-și vândă locuința, cu tot ce era in ea, preotului paroh de la Biserica Sfântul Ștefan

Oana Marinache, istoric de artă: “În tur am prezentat lucrările și locuințele sale. Este vorba despre un imobil de raport cu spații comerciale și cu apartamente chiar pe colțul Bulevardului Carol cu Mântuleasa. A fost făcut în preajma Primului Război Mondial și arhitectul s-a împrumutat ca să ridice acest imobil, a intrat în datorii și apoi l-a vîndut. În perioada interbelică se întoarce în cartier și își ridică, în anul 1927, o casă cu niște elemente neoromânești foarte frumoase, o casă spectaculoasă pe strada Sfântul Ștefan nr 13 A, casă care există și astăzi și care a adăpostit în perioada recentă un restaurant iar acum cred că este o clinică medicală. O casă care din păcate poartă plăcuța unui celebru actor Popescu, dar nimeni nu amintește de faptul că este creația lui Cristofi Cerchez și că a trăit în casă o bună perioadă de timp. În contextul crizei economice, la începutul anilor ’30, familia Cerchez este nevoită să facă rost de bani. Vinde această casă preotului Nae Popescu de la Biserica Sfântul Ștefan. A vândut casa cu tot ce se găsea în ea, vă dați seama în ce situație se afla familia unui arhitect foarte bine cotat, de la care ne-am fi așteptat să aibă resurse financiare”.

Cristofi Cerchez este redescoperit de bucuresteni. Foto credit Oana Marinache.
Vila în care se află sediul AFDPR a fost proiectată de Cerchez pentru un mare industriaș evreu; are vitralii care îi reprezintă pe Ștefan cel Mare și pe Mihai Viteazul

Dacă va plimbați pe strada Mântuleasa, căutați să vedeți și sediul Asociației Foștilor Deținuți Politici. La numărul 10 veți descoperi o clădire neoromănească proiectată în anul 1911 de Cristofi Cerchez pentru un mare industriaș, Micu Zentler. Zentler era directorul Societății pentru Distribuția Produselor Petrolului şi un mare binefăcător al comunităţii evreieşti.

vila, afdpr, cerchez
Vila in care se afla sediul AFDPR este creația lui Cristofi Cerchez. Foto credit Oana Marinache.

Oana Marinache, istoric de artă: “Este foarte interesantă povestea: un arhitect armean îi face unui proprietar evreu o casă cu vitralii care îi reprezintă pe marii domnitori români. Micu Zentler era un industriaș și un mare finanţator al comunității evreiești. Vila are vitralii care dau spre Popa Soare și care îi reprezintă pe Mihai Viteazul și pe Ștefan cel Mare cu soţiile sale. Are decorații interioare foarte bine păstrate, există foarte multe elemente vegetale, elemente de feronerie, sculptură în piatră, lampadare și structuri decorative care maschează sistemul de încălzire. Clădirea are o scară din lemn cu totul deosebită, cu niște elemente neobrâncovenești cu lei și vrejuri. Este o bijuterie care a trecut prin toate vicisitudinile istoriei. Deși a fost naționalizată, se află într-o stare bună”.

vitralii, afdpr
Vila are vitralii care dau spre Popa Soare și care îi reprezintă pe Mihai Viteazul și pe Ștefan cel Mare cu soţiile sale.
Pe strada Remus există o vilă care are încorporate în fundație plăci funerare”

Oana Marinache, istoric de artă: “Amintesc și de casa parohială a Bisericii Mântuleasa. Este o construcție contemporană casei arhitectului, de prin 1928, 1929. Mai este o casă pe strada Remus, la numărul 14, la care comanditarul a fost, cel mai probabil, un funcționar armean, Nicolae Stanovici. Decorația interioară este un amestec de elemente românești (stema Țării Românești, elemente brâncovenesti) și armene (crucea Khachkar, decorația contratreptelor scării centrale, mozaic). La o vizită de acum 11 ani, atunci când pregăteam monografia dedicată lui Cristofi Cerchez, mi-au arătat că în structura pivniței, în garaj, se află câteva plăci funerare. Probabil că au fost aduse la un cimitir mai vechi și au fost încorporate în fundației casei, mi-am zis atunci. Prin cercetarea arhivelor am aflat că acolo era placa funerară a vechilor proprietari Urlăţeanu, care cuprinde şi un pomelnic de la 1848, vă daţi seama ce comori ascund unele case.  Casa are o mică capela, sunt elemente mozaicate, desene simbolice cu păsări și cu Crucea armenească, casa scării are o decorație specială, treptele și contratreptele au fiecare detalii geometrice care nu se repetă. Deci atât de multă variație a creat meșterul pietrar. Apoi am descoperit că, ulterior, casa a ajuns în proprietatea familiei Mociornița”.

Dupa instaurarea comunismului, Cristofi Cerchez nu a mai lucrat iar proprietațile i-au fost confiscate. Foto credit Oana Marinache.
După instaurarea comunismului şi pierderea proprietăţilor, familiei lui Cristofi Cerchez i-a fost repartizată o garsonieră în Ferentari; bolnav, arhitectul nu a mai lucrat nimic în ultimii 10 ani din viață

Oana Marinache, istoric de artă: “Bătrânețea lui Cerchez este destul de tristă, este lovit de această tristețe. Își pierde proprietățile, locuia împreună cu familia sa într-un imobil la Podul Hașdeu, imobil care a şi fost demolat apoi de Ceaușescu. Familiei i se repartizează o garsonieră în Ferentari și apoi este îngrijit de fiicele sale, a avut numai fiice, atât din prima, cât și din a doua căsătorie. Găsim urmele acestei tristeți în arhiva Uniunii Arhitecților. În anii 1953, 1954 solicită un ajutor financiar, colegii de breaslă îl recomandă pentru primirea unei pensii de merit. Noi nu știm să mai fi lucrat în perioada 1945-1955 anul în care moare, chiar pe 15 ianuarie. Arhiva de familie se păstrează încă, îi mulţumim şi cu această ocazie nepoatei sale, dr. Simona Condurăţeanu pentru tot ajutorul acordat în aceşti mai bine de 11 ani de cercetări şi căutări.”

Oana Marinache, istoric de artă: „Pentru a îi cinsti memoria, continuăm activităţile educaţionale, în şcoli din Ploieşti şi Bucureşti, unde organizăm ateliere de istoria arhitecturii şi de creaţie, apoi vă aşteptăm la conferinţele ştiinţifice online şi avem în pregătire o serie de publicaţii. Vă invităm să urmăriţi activitatea Asociaţiei Istoria Artei pe http://asociatiaistoriaartei.blogspot.com/ şi pe cea a proiectului pe http://cristoficerchez.blogspot.com/”.

„Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

 

Cookies