Utile

Ghid practic. Mai bine pe plajă decât la medic: Cum evităm enterocolitele distrugătoare de vacanțe

După un an presărat cu numeroase restricții, ne pregătim din nou de călătorii de relaxare la munte și la mare. Ridicarea măsurilor sanitare din întreaga lume aduce după sine și posibilitatea de a ne face organiza un concediu pe care îl așteptăm de aproape doi ani. Suntem înfometați de distracție și relaxare, dar trebuie să avem grijă și la afecțiuni aparent banale, dar care ne pot transforma un concediu într-un coșmar. Printre ele se numără și enterocolitele, foarte des întâlnite în timpul sezonului estival. Dacă ați trecut vreodată prin așa ceva știți bine că asta înseamnă finalul oricărei distracții sau voie bună.

Vara a adus cu sine și luminița mult așteptată de omenire: revenirea la socializare. După un an în care aeroporturile au fost mai mult goale, străzile orașelor erau pustii după 10 seara, restaurantele au stat mai mult închise, iar despre spectacole de teatru nici nu a putut fi vorba, soarele ne-a readus dreptul de a ne întâlni, aproape fără opreliști, cu prietenii.

După un an de restricții, începutul verii ne-a adus aminte de emoțiile pe care le aveam înainte de a merge în tabără în copilărie. Numai că maturitatea a adus cu sine și alte responsabilități în privința vacanțelor. Ne căutăm din nou destinații, și parcă toate ni se par de vis după un an negru, ne facem din nou lista cu ceea ce vom avea în bagaje, ne facem din nou lista de prieteni cu care vom merge în concedii, și ne facem din nou planuri despre activitățile de relaxare.

Pericolele medicale care ne pândesc în vacanță

Numai că pentru a avea un concediu reușit trebuie să luăm în considerare și pericolele medicale. Printre cele mai des întâlnite afecțiuni în sezonul estival sunt eterocolitele. Imaginați-vă un concediu în care să aveți vărsături și diaree, urmate și de o stare de deshidratare. Nimeni nu își dorește asta. Așa că este mai bine să prevenim. Vezi ce poți face în această situație și care sunt sfaturile oferite de medicul Elena Ciupercă.

”Cazurile de enterocolită sunt mult mai frecvente pe perioada sezonului estival pentru că mâncărurile se alterează mult mai rapid din cauza căldurii. În general, în aproximativ 70% din cazuri, cauza enterocolitei este reprezentată de apă sau alimentele contaminate.

Diareea este cea mai frecventa problema medicala atunci cand calatorim, iar bacteriile enterice patogene sunt responsabile de 60-80% din aceste situații. Manifestările constau în crampe abdominale, scaune diareice, uneori vărsături şi febră”, explică Dr. Elena Ciupercă, medic gastroenterolog DigestMed.

Enterocolita sau boala mâinilor murdare

Enterocolita, care mai este denumită şi „boala mâinilor murdare“, se poate transmite de la o persoană la alta. Boala apare în urma preparării termice necorespunzătoare a alimentelor sau a consumului de apă contaminată. Din cauza episoadelor de vomă şi de diaree se poate ajunge la deshidratare, care duce la dezechilibre hidro-electrolitice. În cazul sugarilor, a bătrânilor sau a persoanelor care suferă de boli cronice, aceste dezechilibre sunt periculoase, deoarece pot pune viaţa în pericol.

Sfaturi practice în caz de urgență

Medicul Elena Ciupercă are și câteva sfaturi pentru a evita apariția unei enterocolite. Acestea sunt cele mai importante:

  1. Cunoaște-ți corpul. Fii atent la ceea ce îți face bine și ce nu și ferește-te de alimentele sensibile.
    Fă-ți o listă de alimente pe care corpul tău le cunoaște și tolerează bine. Indiferent de țara sau continentul pe care vei merge, există mereu câteva alimente „universale” din care să alegi, ca, de exemplu, orez, paste, cartofi, iaurt.
  2. Ține cu tine un kit de urgență. Acesta poate conține săruri de rehidratare, probiotice, chiar și un tratament pentru enterocolită stabilit împreună cu medicul. Nu uita de soluția dezinfectantă. „Medicamentele antiemetice pe baza de domperidona sau metoclopramid, antispasticele, antisecretoriile (omeprazol, esomeprazol, pantoprazol, lansoprazol, rabeprazol, famotidina), diosmectita, racecadotrilul, loperamidul sunt medicamentele care ar putea să te ajute. Nu recomand folosirea vreunui antibiotic în lipsa unei prescripții de la medic”, spune Dr. Ciupercă.
  3. Bea numai apă îmbuteliată. „Alimentele cu riscul cel mai mare de a produce diareea în timpul deplasărilor sunt cele consumate fără preparare termică, apa potabilă locală, fructele crude spălate cu apa locală, cuburile de gheață, alimentele oferite de negustorii ambulanți pe străzi, carne insuficient preparată termic. Sunt lipsite de risc băuturile îmbuteliate industrial, apa plată, vinul, berea, cafeaua și ceaiul fierbinte. Apa locală nu produce îmbolnăviri dacă este consumată fiartă și răcită”, explică medicul.
  4. Nu experimenta chiar toate noutățile culinare. Sunt tentante, par delicioase și toată lumea mănâncă din ele. Însă, mai ales când e vorba despre mâncare stradală, e mai bine să fii precaut și să alegi ce testezi doar în urma recomandărilor bazate pe igiena verificată. În plus este foarte posibil ca stomacul tău să nu reacționeze mereu bine la condimente noi.
  5. Nu mânca mai mult decât îți trebuie. Suntem tentați să umplem farfuria mai mult în vacanță. În parte pentru că suntem mai „relaxați” cu dieta, în parte pentru că suntem curioși. Însă, un stomac suprasolicitat poate reacționa neplăcut.
  6. Mergi la toaletă ori de câte ori ai nevoie și, foarte important, spală-te foarte bine pe mâini de fiecare dată.
  7. Conservă alimentele corespunzător. Mai bine arunci restul de sandviș de la micul dejun decât să îl porți în rucsac 3 ore prin căldură înainte de a-l consuma la ora prânzului.

Ce trebuie să consumăm în prima zi după apariția complicațiilor

Dacă ajungem în situația de a avea astfel de probleme, trebuie să urmăm câteva sfaturi pentru a ne crește șansele de a ne face bine fără intervenția unui medic.

”Pentru primele 12-24 ore se recomandă în primul rând o hidratare adecvată; în măsura în care sunt tolerate se pot consuma: supă de zarzavat normal sărată, apă plată, ceai de mentă, orez fiert, morcov fiert. După această perioadă, se adaugă pâine prăjită, pilaf de orez cu morcov, supă de legume pasate cu carne slabă, pesmet, carne slabă fiartă sau grătar. Se continuă hidratarea cu apă plată, săruri de rehidratare orală, ceai de mentă neîndulcit sau îndulcit cu glucoză. Apoi se adaugă în dietă brânză de vaci proaspătă, iaurt în cantități mici, progresive, ou fiert tare, perișoare dietetice fierte”, explică Dr. Elena Ciupercă.

De asemenea, este recomandat să evităm și câteva tipuri de alimente în această perioadă. Este vorba despre fructe și legume crude (care au depozit celulozic abundent), salată de vinete, mâncăruri grase care solicită descărcare mare de bilă, afumături, ciocolată, condimente iuți, sucuri de fructe. În cazul sugarilor se va folosi lapte praf fără lactoză.

Când trebuie consultat medicul

Sunt cazuri în care soluțiile prezentate mai sus nu sunt suficiente și problemele persistă.

”Atunci când apare deshidratarea, când sunt vărsături repetate ce împiedică aportul de lichide, când există sânge în vărsătură sau în scaun, vărsături sau diaree care persistă, febră înaltă care nu scade este importantă prezentarea la medic. De asemenea, pacienţii vârstnici, diabetici, cu imunodepresie şi femeile gravide sunt pacienţi cu risc crescut și necesită evaluare medicală”, ne avertizează Dr. Elena Ciupercă.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button