Șeful SRI, George Maior, a demisionat

UPDATE. Florin Coldea, prim-adjunctul directorului SRI, va fi șeful interimar al instituției.

Directorul Serviciului Român de Informații, domnul George Maior, și-a înaintat demisia de la conducerea SRI președintelui României, marți, 27 ianuarie.

Președintele României,  Klaus Iohannis, i-a acceptat demisia, conform comunicatului Administrației Prezidențiale. 

George Maior este și nașul de cununie al lui Victor Ponta și Dacianei Sîrbu.

Demisia lui George Maior vine în contextul conflictului iscat între Serviciul Român de Informații și Curtea Constituțională a României, pe marginea legilor ”Big Brother”. George Maior a avut mai multe ieșiri publice, în ultimele zile, în care a criticat Curtea Constituțională atât de mult încît unii analiști au catalogat declarațiile șefului SRI drept adevărate amenințări.

George Maior, a declarat sambata ca exista o raspundere morala „undeva in stat” in legatura cu securitatea cetatenilor si va sti catre cine sa arate cu degetul in cazul unei catastrofe. Maior a reiterat ideea unul vid legislativ creat de decizia Curtii Constitutionale de a respinge proiectele de lege, in ciuda faptului ca Augustin Zegrean, seful CCR, explicase cu doua zile in urma motivatiile Curtii si denuntase public presiuni din partea SRI.

„Motivatiile subiective ale unora sau altora, inclusiv la nivelul unor comentatori patetici lipsiti de viziune sau de inteligenta in acest domeniu, care, din pacate, vorbesc contrar intereselor cetatenilor chiar legate de drepturile omului nu ma prea intereseaza. Ma intereseaza aspectul rational, juridic legat de aceste legi. Noi consideram ca ele sunt concordante cu exigentele si ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului, unde sunt, de asemenea, expert (…) si doctoratul meu e luat in acest domeniu. Garantez ca toate aceste lucruri au fost avute serios in vedere de juristii serviciului”, a declarat fostul șef al SRI la B1 TV, potrivit Agerpres.

Maior a spus ca este vorba de trei proiecte de lege – Legea retentiei datelor, Legea cartelelor prepay si Legea securitatii cibernetice – toate respinse de CCR.

„Eu vreau sa avertizez foarte serios ca exista o raspundere si morala undeva, in stat, in legatura cu securitatea nationala a cetatenilor Romaniei – nu a statului, nu mai vorbesc de stat – si ca la momentul in care se va intampla o catastrofa voi sti spre cine sa arat cu degetul. Nu ma incalzeste deloc sa arat cu degetul, dar e datoria mea sa spun ca cineva se joaca cu lucruri foarte mari pe care fie nu le intelege, fie, dintr-o rea credinta, le abordeaza in acest fel”, a mai spus Maior cu referire la deciziile Curtii Constitutionale.

In ceea ce priveste Legea cartelelor prepay, el a aratat ca ea ofera „o capacitate analitica absolut vitala” pentru a investiga anumite situatii de securitate nationala.

„Daca, de exemplu, un terorist patrunde in tara il poti localiza mai bine, poti opera listinguri pentru a vedea cu cine se intalneste si il poti accesa in baza de date pe ultimele sase luni (…) in ceea ce priveste relationarea sa cu alte persoane. Deci imediat ai o imagine clara in ceea ce priveste posibilitatile sale de actiune”, a explicat Maior.

Acesta a declarat ca decizia Curtii Constitutionale de a respinge in totalitate aceasta lege a creat un vid legislativ.

„Eu sper ca nu se opune SRI-ului Curtea Constitutionala, ci ea a considerat ca exista anumite elemente de neconstitutionalitate in aceasta lege. Din pacate, legea a fost respinsa in totalitate, ceea ce a creat un vid legislativ unic in istoria de 25 de ani a Romaniei post-decembrie si acum operam pur si simplu cu celelalte mijloace pe care le avem la dispozitie”, a sustinut Maior.