Găsiți pace în Grădina Botanică din București. În Central Park-ul orașului a apărut o pereche de ulii

Am fost la Grădina Botanică din București, ansamblu monument istoric, plămânul verde din Cotroceni. Se întinde pe 18,2 hectare, dintre care 4000 de mp de sere, și are peste 10.000 de plante. Cei doar 23 de muncitori au început lucrările de primăvară și muncesc din greu ca să înfrumusețeze sanctuarul plantelor, al copacilor centenari și al păsărilor. Am găsit orhidee înflorite, lămâi și grapefruit în sere, copaci care stau să înflorească, copii veseli cu doamna de la grădiniță de mână, o atmosferă zen în vremuri tulburi.

Anul trecut, Grădina Botanică din București a avut peste 170.000 de vizitatori, fără a mai pune la socoteală copiii. Despre consolidarea și restaurarea clădirii restaurantului interbelic, proiectată de arhitectul Octav Doicescu, am scris aici.

Trupele germane au fost campate în Grădina Botanică în perioada de ocupație a Bucureștiului, 1916-1918, și au distrus totul

Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității București poartă numele fondatorului ei, întemeietorul școlii românești de botanică. Grădina a trecut prin războaie și bombardamente, dar de fiecare dată a renăscut din propria ei cenușă. Trupele germane au fost campate în Grădina Botanică în perioada de ocupație a Bucureștiului, 1916-1918, și au distrus totul, iar în timpul bombardamentelor aviației americane din 4 aprilie 1944, în grădină au căzut 94 de bombe. Botanistul Aurelian Vlădescu a murit în grădină lovit de schije, în timp ce încerca să pună prețioasele colecții la adăpost.

 Sera construită de belgianul Louis Fuchs în anul 1891 a fost parțial reabilitată; este unică în lume

Grădina Botanică are un muzeu botanic, o pădure tropicală, un herbar cu colecții de plante, unele de peste 160 de ani, în curs de digitalizare și un rosarium cu trandafiri; există peste 400 de soiuri care vor înflori în luna mai. Despre sera veche, astăzi parțial reabilitată, construită sub îndrumarea arhitectului belgian Louis Fuchs între anii 1889-1891, pe o suprafață de cca 760 mp, voi scrie în curând. Este unicat în lume. În prezent din sera veche se poate vizita doar un pavilion reabilitat în anul 2011 care adăpostește colecția de plante tropicale. Restul serelor sunt utilizate pentru întreținerea colecțiilor existente și pentru multiplicarea plantelor.

În perioada interbelică, de amenajarea peisagistică a grădinii botanice din București s-a ocupat arhitectul Octav Doicescu

Arhitect Liliana Chiaburu: “Grădina Botanică fusese înființată în anul 1889. Prin decret este mutată în anul 1884 în Cotroceni. In timpul ocupației germane a capitalei între 1916-1918, din cauză că aici fuseseră campate trupele germane, parcul a fost practic distrus. În anii de după război, s-a reușit refacerea culturilor, dar într-o manieră haotică, nemaiexistând nici un fel de structură a vechiului parc. După 1932, grădina a trecut în administrația Primăriei. În gândirea arhitectului Octav Doicescu și a esteticianului Mihail Dragomirescu, care la acel moment era directorul Grădinii Botanice, acest parc trebuia să se diferențieze de Grădina Cișmigiu care devenise un parc foarte popular, cu o mare aglomerație de plante de tot soiul.” În perioada interbelică, Grădina Botanică a fost reamenajată, evenimentul fiind descris pe larg de presă acelor timpuri.

„Din nenorocire, a fost în ultimii ani o tendință de desființare și a puținelor locuri de verdeață ce le aveau Bucureștii”

Al Gh Donescu, Primarul Bucureștilor: „Din nenorocire, a fost în ultimii ani o tendință de desființare și a puținelor locuri de verdeață ce le aveau Bucureștii. Politica noastră este însă contrară. Cât ne stă în putință voim să sporim mereu numărul parcurilor și a grădinițelor în toate colțurile orașului. În cel mai scurt timp vom reda Bucureștilor un parc imens, Grădina Botanică. Mai întinsă decât Cișmigiul, însă tot în centrul Capitalei, Grădina Botanică va concura frumusețea Cișmigiului, prin liniile ei simple, prin înfățișarea ei sobră. Proiectele noastre îmbrățișează și alte două parcuri mari, unul în sectorul de Albastru, în locul faimoasei rampe de gunoaie de pe Valea Plângerii, și altul în culoarea de Negru”.( 21 iulie 1934, Al Donescu).

„Capitala va avea un parc mai mare și mai frumos ca Cișmigiul”

Ziarul Curentul din 2 mai, 1935 anunța: „Mari lucrări edilitare inaugurate în Luna Bucureștilor. Capitala va avea un parc mai mare decât Cișmigiul. „Organizând „Luna Bucureștilor”, dl primar general Al. Donescu a ținut să prezinte și noua înfățișare pe care o capătă Capitala prin noile lucrări edilitare executate în ultimul timp. Una dintre ele va fi Grădina Botanică și sistematizarea cartierului Cotroceni. Dl Donescu a luat inițiativa să refacă Grădina Botanică. Această lucrare cerută imperios de marea circulație din această arteră de penetrație care deservește câmpul defilărei, toate unitățile militare din Cotroceni și Palatul Regal, a fost începută în aprilie, anul trecut sub conducerea D-lor Mihail Dragomirescu, directorul „ Gazetei municipale” și arhitect Octav Doicescu”.

„Cu ocazia zilei de 10 mai, cetățenii capitalei vor trece spre câmpul defilării pe noul bulevard dat capitalei de dl. Al. G. Donescu într-un timp uluitor de scurt”

„Într-o singură campanie de lucru s-au expropiat și darâmat aproape 40 de imobile dublându-se lărgimea Căei Cotroceni, care a fost transformată în cel mai frumos bulevard din Capitală al Palatului Cotroceni, și două străzi în vecinătatea grădinei botanice. Pe Calea Cotroceni s-a executat cel mai durabil și mai frumos pavaj din Capitală, folosindu-se granit din Țara Moților și rezolvându-se astfel și o mare problemă națională. Grădina Botanică a fost complet transformată: s-a clădit un restaurant nou, un pavilion de administrație și s-a creat un parter de flori cari întrece colțurile similare din Versailles. Intreg cartierul din jurul Grădinei Botanice capătă o nouă înfățișare care este într-adevar cel mai frumos cartier din Capitală. Cu ocazia zilei de 10 mai, cetățenii capitalei vor trece spre câmpul defilării pe noul bulevard dat capitalei de dl. Al. G. Donescu într-un timp uluitor de scurt”, Universul, 1935.

„Distrusă în timpul ocupațiunii inamice, Grădina Botanică, refăcută acum științificește, rămăsese o ruină cu aștept estetic”

„Marele naturalist, doctorul Dimitrie Brândză, este acela care a întemeiat Institutul Botanic construit în anul 1889 și a asistat la începerea complectarii plantației în vederea amenajării Grădinei Botanice, a cărei trecere în domeniul public s-a inaugurat în cadrul unei solemnități impunătoare onorată cu prezența Suveranului și a Marelui Voevod Mihai. Grădina Botanică, cel mai mare parc din București, reprezenta înainte de răsboiu, grație priceperii și râvnei dlui profesor Vlădescu, continuatorul botanistului Brândză, o operă de mare utilitate științifică. Distrusă în timpul ocupațiunii inamice, Grădina Botanică, refăcută în urmă ștințificește, rămăsese o ruină cu aștept estetic, fără drumuri și lipsită de toate instalațiile necesare unui parc public”. Universul, 1935.

„În partea dreapta a parcului s-au amenajat un bazin pentru copii și o plajă cu nisip marin”

„Parcul a fost brăzdat de o alee pietruită și o splendidă peluză a fost pictată în elementele naturii pe o mare întindere la intrarea dinspre Splaiul Independenței. Un lac artificial în care se va instala o fântână luminoasă, de formă dreptunghiulară ocupă centrul peluzei. În partea dreapta a parcului s-au amenajat un bazin pentru copii și o plajă cu nisip marin. Un frumos restaurant, de un stil interesant prin adaptări fericite, a fost construit după planurile dlui arhitect Doicescu care și-a pus aici tot sufletul după cum l-a pus și la realizarea părții arhitecturale a expoziției urbanistice din Parcul Carol, inclusiv fântână momumentala de la intrare”.

Prof Univ Dr Paulina Anastasiu este Directorul Grădinii Botanice și predă discipline botanice la Facultatea de Biologie, Departamentul de Botanică și Microbiologie. De 11 ani coordonează activitățile din Grădina Botanică și încearcă să se descurce cu 500-600 de mii de lei pe an, bani primiți de la Consiliul Național pentru Finanțarea Invățământului Superior. „Cu acesti bani am reusit sa realizăm unele reparatii, să cumpărăm unelte, materiale vegetale pentru îmbogățirea colecțiilor. Acestor bani li se adaugă cei primiți de la Fondul de Dezvoltare Instituțională, dar și sume primite în urma unor sponsorizări”. Sunt foarte multe de făcut cu bani puțini.

„Grădina s-a confruntat tot timpul cu lipsa banilor”

Prof Dr Paulina Anastasiu: “Grădina Botanică s-a confruntat tot timpul cu lipsa banilor. De exemplu, în anul 1884, Dimitrie Brândză a primit fonduri numai în urma unui incendiu care a mistuit colecția de herbar. Pur și simplu a doua zi plângea în fața Palatului Universității,  sfâșiat de durerea pierderilor. Atunci, Ministrul Intrucțiunii Publice, impresionat, decide să aloce fondurile necesare relocării. Nu toate clădirile din Gradina Botanică sunt din perioada interbelică, cele mai multe erau deja construite. Muzeul de la intrarea în Grădina Botanică este finalizat în anul 1895, a fost un Institut Botanic impresionant pe dealul unde acum se ridică Centrul Integrat pentru Situații de Urgență. De asemenea, avem clădirea care adăpostește o parte din colecțiile de muzeu tot din acea vreme, sera finalizată în 1891 și Centrul de educație Ecologică, care în trecut era o zonă de vestiare pentru muncitorii de la acea vreme”.

„Avem ajutor, însă gândiți-va că sunt destul de multe clădiri aici, spațiul este foarte generos, 18, 2 hectare și evident că și problemele sunt numeroase și dificil de gestionat atunci când fondurile sunt mici”

Prof Dr Paulina Anastasiu: “Când mă uit înapoi, la acest trecut, sunt foarte impresionată, însă în zilele noastre este foarte greu să găsim fonduri. Ne susține Ministerul Învățământului, ne susține Universitatea București, vine sprijn din toate părțile. Avem ajutor, însă gândiți-va că sunt destul de multe clădiri aici, spațiul este foarte generos, -18, 2 hectare- și evident că și problemele sunt numeroase și dificil de gestionat atunci când fondurile sunt mici. Si totuși, cu bani puțini am reușit să reabilităm o bună parte din sera nouă, șapte din cele opt compartimente au fost reabilitate. Pe cel de-al optulea sperăm să-l reabilităm cât de curând. Până atunci, anul acesta, vom înlocui o parte dintre geamuri. Anul trecut am reparat terasa, intrarea principală, iar anul acesta urmează să înlocuim geamurile sparte”.

„In decembrie am cumpărat 50 de băncuțe și am realizat studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru rețeaua de alimentare cu apă și canalizare”

Prof Dr Paulina Anastasiu: “Suntem ansamblu monument istoric și nu putem face intervenții fără aprobări de la Ministerul Culturii. Am făcut reparații la muzeu, de exemplu am înlocuit trotuarul pentru că se lăsase cel vechi și exista riscul să se înfiltreze apa în fundația muzeului. Am înlocuit jgeaburile, am refăcut o serie de alei, nu mai sunt din cărămidă cum au fost inițial, dar sunt din niște pavele care imită cărămida. De asemenea a fost înlocuit mobilierul, mai avem doar 4-5 băncuțe din cele vechi pe care le înlocuim în această primăvară. In decembrie am cumpărat 50 de băncuțe. Am realizat studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru rețeaua de alimentare cu apă și canalizare, urmează ca lucrările să înceapă cel mai probabil anul acesta, așteptăm autorizația de la Primărie. În anul 2016 am reabilitat Grădina Italiană, dar nu în sensul de a modifica ceva, doar am reașezat pe un pat de nisip acele alei specifice perioadei Octav Doicescu. Sunt niște alei cu pavele de piatră naturală de formă pătrată. De asemenea am reabilitat fântâna din centrul Grădinii Italiene, acolo se fisurase bazinul și aveam pierderi de apă”.

Prof Dr Paulina Anastasiu: “Cred că trebuie să discutăm mai mult despre faptul că Grădina Botanică nu este un parc public. La fel ca și alte grădini botanice din lume, grădina este în primul rând o instituție ștințifică care se află în serviciul studenților și a cadrelor didactice din Universitatea Bucuresti, dar și din alte Universități. De asemenea, Grădina se implică în conservarea și protejarea plantelor rare. Bineînțeles că avem și oferta noastră pentru partea de turism de recreere. Gădina oferă material didactic, este laborator viu pentru studenți”.

Despre Gradina Botanică de astăzi, despre cum o afectează încălzirea globală, în partea a doua a acestui material.