Regresul Gării Progresul:Cum arată acum cea mai importantă stație CFR din sudul Capitalei FOTO-VIDEO

Prăbușirea podului peste râul Argeș, din apropierea localității Grădiștea, în 2005, a dus la scoaterea din mers, de către CFR, a trenurilor care făceau legătura directă între București și Giurgiu.

La mai bine de 10 ani de la incident, podul nu a fost reabilitat, trenurile circulând, și acum, pe ruta București – Giurgiu, pe o rută ocolitoare, cu distanță dublă față de cea directă, care era de 59 de kilometri.

Stația CFR București Progresul, din sudul Capitalei, a avut de suferit, după închiderea circulației pentru călători, pe relația București-Giurgiu. 

Aflate în imposibilitatea de a ajunge aici, trenurile au fost mutate pe o rută ocolitoare, pe la Videle, traficul de călători în Gara Progresul fiind sistat. 

Clădirea Gării Progresul, adăpostul lemnelor de foc

În Gara Progresul mai funcționează, în prezent, biroul șefului stației și cel al impegatului, care coordonează trenurile de marfă care încă mai trec prin stație. 

Fosta sală de așteptare și celelalte spații din interiorul imobilului sunt fie dezafectate, fie cu destinația schimbată. Așa se face că sala de așteptare a ajuns spațiu de depozitare a lemnelor care încălzesc, iarna, cele două birouri. 

Finisajele clădirii sunt deteriorate, nefiind recondiționate de o perioadă îndelungată de timp. Trecerea timpului, precipitațiile și lipsa investițiilor au condus imobilul și spațiul aferent gării într-o stare deplorabilă.

Peroanele sunt distruse și necurățate, în timp ce vagoanele trase pe linie moartă sunt învelite în buruieni.

Într-un răspuns la solicitarea B365.ro, reprezentanții CFR susțin că salubrizarea și întreținerea stației CFR, atât a imobilului, cât și a spațiului aferent căilor de rulare și persoanelor, respectiv anexelor, sunt realizate de CFR, prin resurse proprii.

În această situație nu se află doar peroanele stației, ci și fostele anexe, precum toaleta publică a gării și alte spații de depozitare sau care au avut diverse alte destinații. 

Calea de rulare este într-o situație avansată de degradare, reprezentând un pericol pentru trenurile de marfă care încă mai trec prin stație. Acestea nu au mai fost reabilitate de ani întregi. 

„Eu sunt în sistem de dinainte de Revoluție. Atunci, nu trecea anul fără să se facă reparații. După, au mai făcut așa, câte puțin. Din 2007, 2008, nimic. Petecim cât să poată trece trenul, dar nimic serios”, ne-a spus un angajat al stației. 

Câteva trenuri de marfă, traficul zilnic al stației

În Gara Progresul mai lucrează, acum, 9 persoane, după spusele impegatului stației. Asta deși, înainte de a fi închis traficul de călători, aceasta oferea locuri de muncă pentru mai bine de 80 de persoane. 

Conform Planului de Mers al Trenurilor actual, pentru perioada 2014 – 2015, sunt programate să circule 20 trenuri marfă în 24 ore, din care circulă un număr de aproximativ 5 – 6 trenuri în 24 ore, se arată în răspunsul CFR.

Foarte puține dintre acestea aparțin, însă, CFR Marfă, majoritatea trenurilor fiind ale operatorilor feroviari privați, care exploatează calea de rulare. Asta, în timp ce de lipsa trenurilor de călători beneficiază firmele de transport rutier.

„Staţia CF Bucureşti Progresu deserveşte atât dispozitiv de linii aparţinând SNFM CFR Marfă SA, cât şi a unor agenţi economici deţinători/utilizatori de linii ferate industriale racordaţi la infrastructura feroviară publică”, au declarat reprezentanții CFR, pentru B365.ro.

Tren sosind în stația CFR București Progresul, septembrie 2015 (Video: B365.ro)

Viitorul, incert

Situația din viitor a Gării Progresul este necunoscută, întrucât nu se știe exact ce se va întâmpla cu întreaga zonă. 

Stația nu este inclusă, în prezent, într-un program de reabilitare sau modernizare, în timp ce reabilitarea podului de la Grădiștea este întârziată de mai bine de 10 ani.

Podul de la Grădiștea, după prăbușire (Foto: zf.ro)

Repunerea în funcțiune a podului ar permite redeschiderea circulației feroviare între stațiile Vidra și Grădiștea și, implicit, reluarea acesteia pe ruta directă București-Giurgiu, cu plecare din Gara Progresul. 

Vezi mai multe fotografii în galeria foto de mai sus.

Gara Progresul fost inaugurată în 1960, pe 19 noiembrie. Înainte de deschiderea gării, aici s-a aflat o haltă.

Gara dispune de patru linii, în lungime de 949 m.

Înainte de sistarea traficului de călători, singura direcție de plecare din această gară era București-Giurgiu, prima linie de tren din România, inaugurată în octombrie 1869 (Calea ferată București–Giurgiu Nord–Giurgiu), stația deservind partea de sud a Capitalei și comunele din această zonă, de la București la Giurgiu. 

CITEȘTE ȘI: Trotuarul rulant de la Gara de Nord stă pe loc, plin de frunze, peturi și chiștoace FOTO-VIDEO