Gara de Nord, internet gratuit și noi coșuri de gunoi. Pasagerii au multe alte nemulțumiri

Mai mult, unele scaune de pe peroane sunt ocupate de persoane fără adăpost, în faţa gării continuă să stea taximetrişti care asaltează clienţii, iar trenurile înregistrează întârzieri de zeci de minute.

Deşi arhitectura staţiei feroviare Bucureşti Nord (cu o suprafaţă de 56.800 mp, comparabilă cu a unui mall bucureştean)  o imită pe cea a Gării de Nord din Paris, lipsa investiţiilor a dus la degradarea gării.

Noua conducere şi-a propus moder­nizarea Gării de Nord, atât ca obiectiv din cadrul patrimoniului feroviar în sine, cât şi ca po­ziţionare în conştiinţa publicului bucu­reştean şi a călătorilor care intră în Capitală prin Gara de Nord. Astfel, au fost imple­mentate măsuri atât la nivel comunicaţional, cât şi administrativ”, au transmis oficialii de la biroul de comunicare al CFR SA, care admi­nistrează Gara de Nord. A început în­lo­cuirea chioşcurilor de la capetele peroa­nelor din Gara de Nord cu unele noi, „cu un aspect civilizat şi cu un grad mai mare de utilitate pentru călători”, potrivit CFR SA, care a mai precizat că lucrează la rea­me­najarea holului principal, prin revopsirea pereţilor şi schimbarea bannerelor publi­citare.

De la jumătatea lunii aprilie, compania se află sub management privat, format din preşedintele Sorin Mîndruţescu (CEO la Oracle România), George Micu, director general al CFR SA (fost şef la CFR Marfă), Jiru Enache (secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice), Peter Weiss (fost director al Bancpost şi RBS România) şi Peter Raimund Kubinschi (vicepreşedinte executiv al Nextebank).

Potrivit tabelului cu indemnizaţiile de conducere aferente primului trimestru şi făcut public de Ministerul de Finanţe, directorul general al CFR SA avea o remuneraţie lunară brută de 14.400 de euro. Fostul ministru al transporturilor Relu Fenechiu declara în iunie că acesta ar fi fost salariul grecului Sophocleus, primul manager numit şi apoi respins, cel al lui Micu fiind de 8.900 de euro (fără a preciza dacă este vorba de cel net sau brut). Oficialii CFR SA nu au trimis răspuns la solicitarea ZF legată de salariul directorului general.

Întrebat de zf.ro dacă îi place cum arată Gara de Nord, Sorin Mîndruţescu, pre­şedintele CFR SA, a răspuns „sigur că nu îmi place“, menţionând că „nu sunt bani“.

„În premieră, Gara de Nord are propria reţea de internet wi-fi la care publicul are acces gratuit. Dincolo de utilitatea ei, această măsură are impact asupra percepţiei de modernizare a gării, de aducere a serviciilor ei mai aproape de nivelul gărilor din capitalele europene“, a mai spus președintele CFR SA. Mai mult, gara are o pagină pe reţeaua de socializare Facebook şi un site în lucru, garadenord.ro.

„În perioada ianuarie-iulie în Gara de Nord s-au desfăşurat lucrări curente de întreţinere, care au constat în reparaţii la instalaţiile sanitare, termice şi electrice, igienizări interioare şi exterioare, înlocuirea tâmplăriei şi a geamurilor sparte, reparaţii la pardoseli, vopsirea gardurilor metalice de la capătul peroanelor, reparaţii copertine. Valoarea alocată de companie din surse proprii pentru execuţia acestor lucrări de întreţinere şi reparaţii curente este de 274.568  (61.000 de euro – n.red.)“, potrivit oficialilor de la biroul de presă al CFR SA.

Deşi se realizează lucrări de întreţinere, aşa cum transmit oficialii de la CFR SA, pasagerii din Gara de Nord nu sunt mulţumiţi de confortul oferit de gară, în care vezi persoane fără adăpost, iar la ieşirea din gară te asaltează taximetriştii pirat.

Pe fondul întârzierii trenurilor şi al con­di­ţii­lor din gară, numărul pasagerilor Gării de Nord s-a redus an de an, de la 6,3 milioane de pa­sa­geri în 1999 la 3,4 milioane de pasageri în 2012.

Pe fondul infrastructurii feroviare de­ficitare, trenurile au întârzieri şi de două ore, potrivit informaţiilor afişate pe panoul de sosiri din gară.

Gara are în jur de 100 de contracte de închiriere, încheiate cu agenţi economici, care au adjudecat licitaţiile organizate pentru închirierea acestor spaţii. Gara obţine lunar din chirie circa 385.000 de lei pe lună (85.000 de euro – n.red.), potrivit ultimelor date disponibile.