Gara Băneasa, simbol regal al Capitalei, e pe linie moartă. Deși are valoare uriașă, clădirea modernistă lipsește din Lista Monumentelor din București

Gara Băneasa, stație feroviară a întoarcerilor triumfale și a plecărilor definitive regale, asociată cu evenimente răsunătoare și ceremonii fastuoase, își pierde strălucirea și importanța.

Gara monarhilor de altădată, unică, monumentală, loc al dramelor și al speranțelor regale, a devenit gara marfarelor. Locul unde s-a scris istoria României este aproape pustiu. 

Din Gara regala Băneasa au plecat pe ultimul drum, spre necropola de la Curtea de Argeș, Regina Maria și Regele Mihai I al României, iar de la Gara veche, a Mogoșoaiei, au intrat în oraș Regele Ferdinand și Regina Maria la 1 decembrie 1918, după exilul de la Iași din timpul Primului Război Mondial. Gara Băneasa, azi uitată, mustește de istorie.

Gara Băneasa, ctitoria lui Carol al II-lea, locul de unde regele a plecat din România pentru totdeauna, după abdicare. În prezent, edificiul istoric se degradează treptat și sigur

Construită în același timp cu Gara regală din Sinaia (1937-1938) de același arhitect, Duiliu Marcu, și o dată cu pasajul subteran de la Fântâna Miorița, Gara regală București-Băneasa a fost locul reprezentativ al primirilor şi plecărilor regelui Carol al II-lea, ale membrilor guvernului, ale familiei regale și înalților demnitari veniți la București.

După instaurarea comunismului, Gheorghe Gheorghiu-Dej a transformat gara regală în stație de protocol, iar din 2012 este folosită de Familia Regală a României, ca punct de plecare și de sosire pentru călătoriile-simbol efectuate de A.S.R Principesa Margareta cu Trenul Regal.

Gara regală Băneasa, simbol al Capitalei neinclus în circuitul turistic al Bucureștiului. Clădirea modernistă este unică în România și a fost proiectată în ceea ce cei din epocă numeau stilul “Carol al II-lea”

În anul 2021, arhitectul și profesorul Petru Mortu a întocmit un exhaustiv studiu istorico-arhitectural pentru înscrierea în Lista Monumentelor Istorice a Gării Regale de la Băneasa, document publicat pe platforma 112patrimoniu.ro.

Inițiativa determinării valorilor memoriale, istorice, urbanistice și arhitecturale asociate ansamblului feroviar al Gării Băneasa aparține OAR-B, idee demarată într-o prima fază în urmă cu două decenii.

Demersul a fost reluat în 2021, caracterul excepțional al ansamblului determinând reluarea pledoariei pentru protejarea monumentului modernist.

Gara regală Băneasa, ansamblu cu mare valoare arhitecturală și urbanistică, are toate calitățile pentru înscrierea în Lista Monumentelor Istorice, grupa A- monument de valoare națională, excepțională

Arh. Petru Mortu în studiul istoric: Clădirea gării regale Băneasa este parte a unui ansamblu, fiecare parte a acestuia (Piața Gării Băneasa, Gara Mogoșoaiei, pergolele și peroanele care unesc componentele ansamblului, Fântâna Miorița, Vila Doctorului Minovici) contribuind la citirea unei imagini coerente din punct de vedere istoric, cultural, urbanistic și arhitectural.

“Gara Băneasa a fost una din cele mai importante ale orașului în perioada interbelică și în perioada comunistă, beneficiind de toată atenția autorităților”

Arh. Petru Mortu în studiul istoric: La Gara Băneasa au ajuns, întâmpinați cu înalte onoruri, monarhi ai Europei, șefi de state și de guverne, oficialități politice sau reprezentanți militari. De aici au plecat în călătorii, în vizite oficiale sau purtați de interese nebănuite regii României, președinții țării și alți conducători.

Din acest motiv, traficul de călători a fost diminuat, în unele perioade chiar interzis, pentru ca acum acesta să fie extrem de scăzut și nu din cauze politice sau de securitate, ci în principal datorită modului în care generațiile actuale se deplasează pe distanțe lungi.

Acestui fapt i se adaugă lipsa unor strategii de dezvoltare aplicabile pe termen lung. Fără îndoială, creșterea numărului de călători ce ajung sau pleacă din fosta Gara regală, organizarea unor călătorii festive spre destinații turistice sau desfășurarea unor manifestații susținute de diverse evenimente pot contribui la refacerea imaginii pe care gara o avea până nu demult.

“În momentul de față, în Gara Băneasa se opresc doar câteva trenuri de persoane, activitatea fiind completată de transporturile de marfă, într-o formulă foarte apropiată de cea întâlnită la sfârșitul secolului al XIX-lea, atunci când gara era departe de liniile orașului”

Arh. Petru Mortu în studiul istoric: Deși în 2007 și 2011 Uniunea Europeană și Guvernul României au finanțat proiectul de “Reabilitare a liniei de cale ferată București-Constanța, secțiunea București Băneasa-Fundulea, intervențiile au vizat în special terasamentul, podurile și sistemele de semnalizare. Clădirile gărilor și construcțiile anexe nu au beneficiat de intervenții consistente privind conservarea/restaurarea sau reabilitarea.

“Gara regală, atât de impunătoare decenii la rând, este acum o construcție ce și-a pierdut forța și eleganța: pavaje sparte, pergole putrezite, adaosuri neinspirate, finisaje degradate”

Arh. Petru Mortu în studiul istoric: Fără discuție zona cea mai afectată este cea aflată în extremitatea estică a gării. O parte a corpului este utilizat ca locuință de persoane care au modificat volumul în acord cu propriile nevoi. Au fost adăugate structuri parazitare, s-au schimbat tâmplăriile metalice cu unele de lemn, iar zona din vecinătate a fost împrejmuită cu un gard din plasă metalică. Spre linii sunt vizibile degradări locale ale travertinului și ale placajului peronului. Imaginea generală este afectată de diverse graffiti care au apărut pe panourile peronului.

“Pergola din lemn, element de legătură între Gara regală și cea veche, a Mogoșoaiei, se află și ea într-o avansată stare de degradare”

Arh. Petru Mortu în studiul istoric: Cel mai probabil grinzile au fost înlocuite în anii ’70 ai secolului trecut, atunci când au fost refăcute porțile de acces spre peron. Timpul scurs și lipsa unor întrețineri curente au făcut ca zona inferioară a porților să fie puternic degradată. Încercările de reparare a porților, făcute de meșteri de ocazie au făcut ca intervențiile să fie unele nereușite.

Volumul principal se află într-o stare de conservare mult mai bună. La interior se păstrează cea mai mare parte a finisajelor, existând însă și aici probleme care în timp pot genera distrugeri iremediabile. Cea mai importantă dintre ele se referă la infiltrațiile apelor pluviale.

“Lipsa etanșeității învelitorii gării, scurgerile înfundate deteriorează în mod constant lambriurile, scafele și obiectele de mobilier, această situație fiind vizibilă în special în zona “Salonului Roșu”

Arh. Petru Mortu în studiul istoric: În cele aproape opt decenii de existență, instalațiile și obiectele sanitare au suferit diverse modificări. Sistemul de aer condiționat, atât de modern la vremea inaugurării, este dezafectat, instalațiile electrice funcționează selectiv, iar o parte din obiectele sanitare au fost înlocuite cu unele noi, montate de persoane fără o pregătire solidă.

Gara Băneasa, scena dramatică a despărțirii Regelui Carol al II-lea de Mihai, fiul său. “7 septembrie 1940 – ultima zi în România a Regelui Carol al II-lea”

Istoricul Narcis Dorin Ion descrie plecarea Regelui Carol al II-lea din România, după abdicare, în volumul 4 al monumentalei lucrări “Carol al II-lea al României. Un rege Controversat”, Editura Magic Print, 2020.

Narcis Dorin Ion în volum: Regele Carol al II-lea, însoțit de fiul său Mihai și de Duduia, a plecat din reședința bucureșteană la ora 3 și jumătate noaptea, trecând printr-un oraș “liniștit, cuprins de somn”, pentru a ajunge la Gara Băneasa care avea “un aspect tragic”. Aici pe fostul suveran îl așteptau generalul David Popescu, ministrul de interne, și colonelul Nicolae Dragomir, “însărcinat de Antonescu de a mă duce până la granița”, scrie Regele în Memorii.

Băneasa, gara în care Regele Carol al II-lea s-a despărțit de “Mihăiță”, fiul pe care nu-l va mai vedea niciodată. “Când Regele Carol s-a urcat pe scara vagonului, Mihai, plângând, se ruga de tatăl său: “Nu mă lasă aici, tată, ia-mă cu tine, tată”

Ce l-a îndurerat mai mult pe rege în acele clipe a fost despărțirea de fiul și succesorul său la Tron, regele Mihai I, pe care Carol nu îl va mai vedea niciodată.

Despărțirea de Mihăiță-nota regele în Jurnal- este oribilă, parcă ar dori să mai facă un efort de a pleca și el. Au mai fost Radu, Stavăr și Rușescu, parcă singurii credincioși care își duc stăpânul la locul de adio. Cel mai trist și mai amărât este Mihăiță, căci rămâne în mâini dușmane.

Dramatismul despărțirii dintre tată și fiu este relatat și de un apropiat al celor doi, Eugeniu Buhman, care nota în Memoriile sale că “regele Mihai a însoțit pe tatăl său la gară. Când Regele Carol s-a urcat pe scara vagonului, Mihai, plângând, se ruga de tatăl său: “Nu mă lăsa aici, tată, ia-mă cu tine, tată”.

Trenul regal, încărcat cu automobile și obiecte de preț, a fost atacat de legionari

Trenul regal, alb-albastru, cu 12 vagoane, fusese fabricat în 1927-1928 de firmele italiene Ernesto Breda per Construzzioni Meccaniche din Milano și de Officine Meccaniche Reggiane din Reggio Emilia și făcuse parte, timp de mulți ani, din viața regelui, cu care se plimbase timp de un deceniu, în țara întreagă, cu prilejuri festive. (“Carol al II-lea al României. Un rege Controversat”, volumul 4, pg. 246).

Narcis Dorin Ion în volum: De ce voiau legionarii să percheziționeze trenul regal, ne povestește Horia Sima, încercând să arunce toată răspunderea asupra generalului Antonescu, care l-ar fi chemat și i-ar fi spus:

D-le Sima, iată o chestiune urgentă pentru care te-am chemat. Regele Carol pleacă în seara asta, la ora 7, cu un tren special spre Timișoara și de acolo mai departe, spre Iugoslavia. Eu i-am garantat securitatea personală și m-am învoit ca să-și ia toate lucrurile de valoare ce le are el și doamna Lupescu.

Nu mă puteam opune, căci interesul meu și al țării era să scăpăm cât mai repede de el. Dar, cum am fost informat de la Palat, Regele a trimis să fie încărcare și vagoane cu lucruri care nu sunt ale lui, care aparțin Statului, patrimoniul național, între care și o colecție prețioasă de tablouri, în afară de aurării și argintării. A despuiat, literalmente, Palatul Regal de toate obiectele de valoare”. (“Carol al II-lea al României. Un rege Controversat”, volumul 4, pg. 250).

Dintr-un raport detaliat, datat 8 septembrie 1940, al șefului echipei de agenți care au asigurat paza convoiului regal, aflăm că la “orele 4.05, trenul a pornit spre destinație în următoarea alcătuire: locomotivă, un vagon pentru personalul de serviciu, un vagon pentru personalul suitei, un vagon al d-lui director Pavelescu de la CFR, vagonul bucătărie, vagonul sufragerie, vagonul ministerial nr. 104, un vagon de suită (Ernest Urdăreanu), vagonul regal, vagonul gărzii Palatului, vagonul cu automobile regale și un vagon de siguranță.

În timp ce legionarii trăgeau în geamurile trenului iar Carol al II-lea și Duduia s-au aruncat jos, cățelușa Pussy s-a așezat peste Rege “ca și când ar fi voit să mă acopere cu trupșorul ei”

Narcis Dorin Ion în volum: Trenul nu a oprit în nicio gară, iar în gara din Timișoara a fost atacat de legionari înarmați, “la un moment dat au răsunat câteva împușcături izolate și zgomotul produs de geamuri sparte și lovituri de gloanțe în pereții exteriori ai vagoanelor. Unul dintre ofițeri a strigat: “Culcați”, iar cei aflați în compartimentul vagonului ministerial au căutat adăpost contra gloanțelor cari pătrundeau prin geamuri”.

Atacul legionar este descris, în tot dramatismul lui, chiar de Regele Carol al II-lea:

Cât am putut, am baricadat peretele cabinei și fereastra, iar cu Duduia ne-am culcat pe jos. Când focurile au fost mai vii, Pussy, cățelușa noastră atât de iubită, s-a așezat peste mine ca și când ar fi voit să mă acopere cu trupșorul ei. Uf, am trecut cu numai câteva ferestre sparte, dar cea din cabina mea a rămas neatinsă. (“Carol al II-lea al României. Un rege Controversat”, volumul 4, pg. 256).

Astfel, rapid și nu tocmai onorabil, urmărit de legionari fanatici, își încheia domnia Carol al II-lea, cel mai controversat rege al României.

Vizavi de Gara Băneasa se află Vila cu Clopoței, reședința doctorului Nicolae Minovici, monumentul făcând parte din același ansamblu urbanistic. La începutul secolului XX, zona era stăpânită de lupi

Arh. Petru Mortu în studiul istoric: Vizavi de gară, în 1905-1906, doctorul Nicolae Minovici își construiește o casă pe un teren generos apelând la arhitectul Cristofi Cerchez, Vila cu clopoței fiind o clădire reper a arhitecturii bucureștene și a curentului neoromânesc.

Izolată de restul locuințelor, vila “era păzită de șase câini mari ciobănești, atât în contra hoților, cât și a lupilor înfometați, care uneori, în iernile foarte grele, porneau în ceată din pădurile înconjurătoare înspre oraș, și cu care câinii, câte o dată, dădeau lupte năprasnice” (Cincinat Sfințescu, “Urbanizarea comunei Băneasa (Planul de Sistematizare)” în Urbanismul, nr. 7-8, 1932, apud arh. Petru Mortu).

În perioada interbelică modernizarea zonei începe să capete amploare. Construirea Gării Regale, asanarea lacurilor Colentinei și organizarea după 1935 a expozițiilor “Luna Bucureștilor” în Parcul Herăstrău, amenajarea Muzeului Național al Satului au determinat modificări semnificative, conturându-se un puternic caracter de reprezentare, la nivel local și național.

La început a fost Gara Mogoșoaia, clădire distinctă, inaugurată în 1886 și refăcută după proiectarea Gării regale, în 1938

Arh. Petru Mortu în studiul istoric: Gara Mogoșoaia și Pantelimon au fost inaugurate în 17 noiembrie 1886 și pentru construirea acestora au fost utilizate proiectele tip folosite de concesionarii străini, modelul ales în cazul gării Mogoșoaia a fost preluat de la companiile reprezentate de britanicul G. B. Crawley și francezul Leon Guilloux, cei care finalizaseră cu câțiva ani în urmă linia Ploiești-Predeal.

Construcția rectangulară era caracterizată de un vestibul generos amplasat central, acesta fiind folosit și de pasagerii vagoanelor clasei a III-a atunci când erau nevoiți să aștepte venirea trenului. Pentru vagoanele claselor I și a II-a sălile de așteptare, mai mici, erau orientate spre peron fiind flancate de două coridoare.

La 1 decembrie 1918, în vechea Gară a Mogoșoaiei au ajuns Regele Ferdinand și Regina Maria, întorși din exil

Arh. Petru Mortu în studiul istoric: Exteriorul gării de la Mogoșoaia este cunoscut din fotografiile făcute cu ocazia zilei de 1 decembrie 1918 de locotenent colonelul N. Drosso, comandant al Palatului Regal. Deși imaginile se concentrează asupra convoiului regal, una din ele surprinde fațada gării orientată spre oraș.

Aceasta este simetrică, fiind încadrată de două decroșuri evidențiate de frontoane triunghiulare. Austeritatea decorului arhitectural este dublată de cea a finisajelor, fiind preferată cărămida aparentă. Toate golurile sunt terminate cu arce aplatizată. Această modalitate de rezolvare a golurilor împreună cu utilizarea cărămizii aparente pe suprafețe mari vor deveni constante ale arhitecturii feroviare românești.

Arh. Petru Mortu în studiul istoric: Legătura facilă cu Șoseaua Kiseleff, arteră reprezentativă a orașului pe care ușor se putea ajunge la Palatul Kiseleff (Șoseaua Kiseleff no 13-15) sau la reședința consacrată a regalității din Piața Regele Carol a făcut ca importanța Gării Mogoșoaiei să crească, de aici venind sau plecând în țară sau străinătate reprezentanții României, capete încoronate, președinți, miniștri sau alte oficialități, participanți la evenimente de importantă națională și internațională.

Astfel, la 1 decembrie 1918, într-o atmosferă de sărbătoare, își fac intrarea în capitală unități ale armatei române și franceze în fruntea cărora se află Regele Ferdinand, prințul moștenitor, regina Maria și generalul Berthelot. Patru ani mai târziu, pe 16 octombrie 1922 ajunge în gara Mogoșoaia trenul regal care aducea în capitală pe proaspăt încoronații regi ai României Mari și înaltele oficialități participante la evenimentul de la Alba-Iulia. Ziarul Universul descrie în pagini ample evenimentul:

Dela Gara Mogoșoaia pe unde Suveranii Românilor vor ajunge în București, și până în Piața Victoriei, de-a lungul Șoselei Kiseleff, e un tunel de steaguri, verdeață și flori. Începând de la orele 5 dimineața au început să sosească rând pe rând drapelele, trupele, miniștrii, misiunile străine și corpul diplomatic. La orele 10 fix, un șuierat lung de mașină vestește mulțimii sosirea trenului regal.

Muzica intonează “Imnul regal” iar întreaga suflare este îndreptată spre trenul regal care apare încărcat cu falduri tricolore și ghirlande de brad cu flori.

Trenul oprindu-se, descind din vagon M.S Regele având în mână buzduganul oferit de cetățenii Capitalei. La descinderea din vagon Suveranul a primit raportul trupelor dat de către generalul Jitianu, comandantul paradei. În urmă descind pe rând M.S Regina, într-o splendidă toaletă de mătase galbenă îmbrăcată cu o mantie de purpură cu aur, M.S Regina Elisabeta a Greciei, foarte slabă sprijinindu-se într-un baston, M.S Regina Maria a Iugoslaviei, A.S.R Principesa moștenitoare Elena, Principesa Irina a Greciei, A.S.R Principesa Ileana și Principii Carol și Nicolae.

1926, extinderea Bucureștiului până la gara Mogoșoaiei. În perioada interbelică municipalitatea a dezvoltat numeroase proiecte care au avut în prim plan axul generat de Șoseaua Kiseleff

Arh. Petru Mortu în studiul istoric: Legile votate în 1910, 1912 și 1913 privind amenajarea Parcului Național încep să prindă contur, acesta fiind destinat “cu deosebire pentru concursuri hipice, jocuri naționale, exerciții sportive, expoziții agrare și alte asemenea”. În același timp, în 1926 limita teritoriului administrativ al orașului, care atunci se oprea în apropierea Arcului de Triumf, este extinsă până la Gara Mogoșoaiei. Zona verde a orașului definită în Regulamentul de Construcții Și Alinieri din 1928 și confirmată în Planul Director de Sistematizare din 1935 începe să-și definească formele.

Sunt făcute exproprieri, se asanează lacurile, se inaugurează Parcul Național Carol al II-lea (azi parcul Regele Mihai I) și Muzeul Satului Românesc.

De-a lungul șoselei sunt realizate diverse amenajări, unele devenind repere ale capitalei. Se finalizează lucrările la Arcul de Triumf, se amenajează piața din fața Vilei Minovici, se termină lucrările la Fântână Miorița, sunt refăcute pavajele, împrejmuirile și plantațiile de aliniament.

Aceste investiții, cele mai multe făcute în timpul primariatului lui Alexandru G. Donescu, au fost inaugurate cu prilejul deschiderii expoziției anuale Luna Bucureștilor, bucurându-se de un suport politic și financiar constant.

În acest context, Gara Mogoșoaia devine un obiectiv cu un potențial uriaș. Legăturile feroviare cu toate zonele țării, amenajările realizate de municipalitate de-a lungul Șoselei Kiseleff, apropierea față de reședințele monarhice, de aeroport și de sediile instituțiilor importante au constituit motivele construirii în imediată apropiere a vechii gări a unei stații destinate familiilor regale și înaltelor oficialități ajunse în capitală României. Intenția autorităților era de a restructura întreaga zona, astfel încât aceasta să răspundă obiectivelor formulate.

Piața Gării Băneasa și Fântâna Miorița, parte a ansamblului “Gara regală Băneasa”

Arh. Petru Mortu în studiul istoric: Intervenții importante în zonă se fac cu ocazia Lunii Bucureștilor din 1936. Cu acest prilej Șoseaua Băneasa (București-Ploiești) va fi lărgită și rectificată, fiind inaugurate Parcul Carol al II-lea, Fântâna Miorița și pasajul de cale ferată. Amenajarea rondului și a fântânii din fața casei doctorului Nicolae Minovici a fost făcută de arhitectul Octav Doicescu, șeful Direcției Lucrărilor Noi, departament din cadrul primăriei care se ocupă de marile proiecte urbanistice și arhitecturale gestionate de primărie.

Fântâna realizată din piatră extrasă din carierele Dobrogei este caracterizată de două ziduri paralele, înalte de aproximativ 3 m, separate de o curbă din beton în care sunt prinse tuburile de apă. Panourile verticale sunt decorate cu mozaicuri inspoirate din balada Miorița, operă a Miliței Petrașcu. 

Arh. Petru Mortu în studiul istoric: Demararea lucrărilor pentru realizarea Gării regale “Mogoșoaia” este confirmată de cererea pentru eliberarea autorizației de construire depusă la Primăria sectorului 1 Galben în 6 noiembrie 1936 de directorul general CFR. Autorizația eliberată în 14 mai 1937 propunea reconfigurarea zonei aducând detalii legate de sistematizarea rondului din jurul Fântânii Miorița, a piațetelor din fața celor două gări (gara veche și cea nou propusă), a străzii Micșunele (actuală Tipografilor), și a Fundăturii Menuetului.

Compoziția ansamblului feroviar este generată de două volume, articulate de orizontală peronului, în parte acoperit. Corpul principal (170 mp) este definit de salonul oficial și, simetric față de acesta, sunt zonele destinate “aghiotanților” și “siguranței”.

Zona centrală se evidențiază printr-o înălțime crescută și o amplă suprafață vitrată cuprinsă într-un volum finisat cu piatră.

“Deasupra intrărilor Gării Băneasa, dinspre piață și peron, erau poziționate însemnele regale (ale monarhiei și al lui Carol al II-lea), realizate din bronz“

Pentru acoperirea spațiului central, cu o deschidere de 7,64 m și o înălțime liberă de 7, 70 m era propus un planșeu casetat din beton armat. Spre piață se propunea o copertină amplă sprijinită pe stâlpi care să ferească de intemperii oficialitățile care ajungeau în gară.

Cel de-al doilea volum (55mp) se găsea spre capătul de est al peronului și este destinat personalului CFR și gărzii regale. Legătură între cele două volume se face cu ajutorul unui peron acoperit, ritmat de stâlpi și protejat de o copertină generoasă. Soluția propusă este rezultatul a multiple variante făcute de Duiliu Marcu împreună cu arh. Nicolae Nedelescu și echipa de arhitecți ai CFR.

“La interior, holul central domină întreagă compoziție, fiind caracterizat de ample suprafețe vitrate, dispuse pe fațadele de nord și sud (calea ferată și Fântâna Miorița”

Arh. Petru Mortu în studiul istoric: În cartea coordonată de inginerul Ion Macovei, “1930-1940. Un deceniu de realizări CFR”, se poate remarca imaginea unui panou decorativ intitulat “Regele și poporul său”, autorii acestuia fiind comandorul Dimitrie Știubei și Olga Greceanu. Poziția exactă a picturii nu a fost identificată cu precizie, dar este posibil că ea să fi fost amplasată în holul central.

“Fără îndoială, ansamblul Gării regale de la Băneasa conține valori istorice memoriale, urbanistice și arhitecturale unice ce merită să fie protejate, astfel încât pierderea acestora sau diminuarea drastică a valorilor existente să nu devină o opțiune”

Arh. Petru Mortu în studiul istoric: Gara regală de la Băneasa este o construcție unicat, asocierea cu familia regală contribuind la alegerea unor rezolvări tehnice și funcționale de primă mărime. Structura planului corpului central urmărește principii ale simetriei, excentricitatea ansamblului fiind dată de prezența volumului destinat personalului CFR. Structura este din beton armat, o soluție care a permis o înălțime și o deschidere suficientă pentru salonul oficial. Gara are o valoare foarte mare pentru o epocă istorică, un autor și un stil.

Ansamblul Gării regale este reprezentativ pentru sfârșitul perioadei interbelice, pentru formele promovate de arhitectul Duiliu Marcu, în care valențele unghiului drept, simetria și asimetria, verticalitatea și orizontalitatea alături de liniile drepte, subliniază un limbaj caracteristic perioadei și autorului.

Întregul ansamblu se poate înscrie în ceea ce contemporanii numeau “stil Carol al II-lea”, amintind între aceștia pe arhitecții Petre Antonescu sau I. D. Enescu.

“Arhitectura propusă de arhitectul Duiliu Marcu urmărește monumentalitatea, linii de forță, formele pure eliminate de detalii inutile într-o formulă care poate trimite la arhitectura europeană a anilor de la sfârșitul perioadei interbelice”

De asemenea, Gara regală are o valoare foarte mare în ceea ce privește semnificația sa pentru o anumită arie istorico-geografică. Plastica arhitecturală a fațadelor și a interioarelor, componentele artistice, toate au o valoare foarte mare.

În concluzia studiului arhitectural-istoric se arată: „Având în vedere art 12, alin. (1), litera c al Ordinului nr. 2260 din 18.04.2008, Gara regală de la Băneasa are toate calitățile pentru înscrierea în Lista Monumentelor Istorice, grupa A – monument de valoare națională, excepțională”.

„Gara regală Băneasa” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

Palatul prezidențial din Neptun, unde soții Ceaușescu fugeau vara din București. Secretele faimoasei vile, dezvăluite de arhitectul care a proiectat-o

• FOTO I Mascaronii, misterioase chipuri care păzesc casele de epocă, adunați într-o colecție de o mare frumusețe. Cine e visătorul care inventariază fețele Micului Paris
• Renaște Casa Tattarescu, singura reședință în formă de han din București. Incredibila poveste a nepoatei marelui pictor, îngăduită de comuniști să trăiască în imobil până la sfârșit
• Blocul Gioconda, cândva cel mai înalt din București, și fabuloasa poveste a locului cu 300 de ani de istorie. Acolo a fost un Palat domnesc. De ce a fost demolat
• Casa lui Constantin Argetoianu, marele boier căruia nu i se cunoaște mormântul. Monumentul a fost proiectat de un “vechiu arhitect din București”
• “Casa cu marchiză persiană” s-a întors în viața Bucureștiului. A fost reședința generalului Argeșanu, supranumit “Ghiță Soldatul”, fost prim-ministru asasinat de legionari
• EXCLUSIV I Mărturia arhitectului care a proiectat „Palatul Ceaușescu” din Primăverii. Chinul de a executa tot ce li se năzărea mofturoșilor beneficiari
• Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București
• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care