Gabriel Oprea, salvat, ca și Ponta, de către Consiliul Național de Etică de suspiciunea de plagiat

Iată comunicatul Consiliului Național de Etică: „În urma sesizării având ca obiect teza de doctorat elaborată de domnul prof. univ. dr. Gabriel Oprea, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, singurul organism abilitat pentru soluţionarea acestui tip de sesizări la nivel naţional în cazul persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, a finalizat procedurile de analiză în acest caz, adoptând Hotărârea nr. 2.165/8.07.2015 prin care constată că nu se confirmă suspiciunea de plagiat.
În procesul de soluţionare a acestei speţe, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării a apelat la specialişti recunoscuţi şi de prestigiu în domeniul juridic.
Menţionăm că prezentul comunicat a fost elaborat având în vedere Hotărârea CNE nr. 2.165/8.07.2015. „

Cunoscutul jurnalist de investigații Emilia Șercan publică, pe Hotnews.ro, un articol în care demonstrează că lucrarea de doctorat a lui Gabriel Oprea – premier interimar – este un plagiat.

Preluăm câteva paragrafe din analiza publicată de Hotnews: „Teza de doctorat a premierului interimar Gabriel Oprea, sustinuta in anul 2000 la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, contine o serie de elemente pe care comunitatea academica le include in categoria plagiatului. Calupuri intregi de text sunt preluate ad litteram din lucrarile altor autori, lucrarea fiind in esenta un mixt de paragrafe amalgamate, fara a contine o introducere sau concluzii proprii. De altfel, Comisia de Etica a Universitatii din Bucuresti a primit inca din data de 26 iunie 2015 o sesizare cu privire la teza de doctorat a lui Gabriel Oprea, care „nu este legata numai de plagiat, ci sunt sesizate si alte aspecte”, potrivit surselor HotNews.ro.

Gabriel Oprea si-a sustinut teza de doctorat cu titlul „Procedura plangerii prealabile” sub coordonarea profesorului universitar dr. Ion Neagu. Atipic pentru o cercetare stiintifica de largi dimensiuni, cum este o lucrare de doctorat, studiul semnat de Oprea are doar 24 de lucrari incluse in bibliografie, multe dintre ele fiind citate cel mult o data. Potrivit normelor academice, citarea unui autor se face prin utilizarea ghilimelelor, insotite de trimiteri catre referintele bibliografice de unde s-a facut preluarea. In teza lui Gabriel Oprea, care are 247 de pagini, ghilimelele nu sunt folosite nici macar o singura data.

Chiar primul paragraf al lucrarii ridica suspiciunea de plagiat. Fara a fi marcat cu ghilimele, acesta este identic cu un paragraf de la pagina 417 din cartea „Tratat de procedura penala”, aparut in anul 1997 la Editura Pro, semnata de coordonatorul de doctorat al lui Gabriel Oprea, profesorul Ion Neagu.
„Declansarea activitatii de urmarire penala este conditioanata, in toate cazurile, de incunostiintarea acestora despre savarsirea unei infractiuni. Mijlocul prin intermediul caruia este informat organul judiciar despre savarsirea unei infractiuni poarta denumirea de act de sesizare. Pentru declansarea mecanismului procesual se impune ca actul de sesizare sa fie intocmit potrivit legii.”
La fel cum in „Tratatul de procedura penala” al lui Ion Neagu sintagma act de sesizare apare scrisa cu bold si italice, la fel apare si in teza lui Gabriel Oprea.

Si cel de-al doilea paragraf din lucrarea de doctorat a lui Gabriel Oprea ridica suspiciuni cu privire la provenienta, insa de aceasta data cartea din care se preia fara a fi utilizate ghilimelele este „Tratat de procedura Penala, Partea Speciala”, Volumul II, semnata de Nicolae Volonciu si aparuta la Editura Paideea din Bucuresti, in 1994. Aici, autorul are si o contributie personala prin inserarea unor mici consideratii precum „putem defini sesizarea ca fiind” sau „deci, pe de-o parte”.

Citește continuare pe Hotnews.