Furia de neoprit a mamei românce

14 sept. 2021
1050 afișări
Furia de neoprit a mamei românce
Furia de neoprit a mamei românce

O nouă dramă zguduie învăţământul românesc zilele acestea. Nu, nu vă imaginaţi că e vorba despre ceva legat de programa şcolară, de procesul educativ, de dotările şcolilor, de lipsa de legătură între ce e la şcoală şi ce e pe piaţa muncii, nu e vorba nici măcar despre meditaţii, nici despre fondul clasei / şcolii. Nu. De data aceasta este vorba despre - ATENŢIE!!!!! - "mutarea forţată a unor copii dintr -o clasă în alta". 

Long story short, după ce au zbierat pe toate canalele că e nasol şi că sunt prea mulţi copii în clase (ceea ce e adevărat, pe alocuri), urlătorii au primit ce au dorit: o regulă nouă care spune că trebuie să fie maximum 29 de elevi într-o clasă. Ai fi putut crede că e o veste bună, nu e aşa? Nu, nu e. Fiecare şcoală poate să decidă cum face asta, unele au decis să facă tragere la sorţi, altele să ia alfabetic, nici măcar nu contează, căci a început revolta. Că de ce copilul meu să fie exclus din clasă. Că de ce copilul meu să fie forţat să plece. Că e o formă de agresiune a şcolii asupra copilului. Şi au curs mesajele de revoltă. Sigur, revoltaţii sunt aceiaşi părinţi care şi-au făcut mutaţie pe buletin ca să îşi înghesuie copiii în clase deja supraaglomerate şi care spun acum că e legal să faci asta. Este, probabil, dar despre moralitate nu are niciun sens să vorbim. 

Despre minciună, despre revoltă și alte „lecții de viață”

Să recapitulăm. N părinţi au minţit spunând că locuiesc pe strada Lalelelor, să spunem, ca să îşi ducă micuţul (micuţa, după caz) în clasa învăţătoarei X, considerată a fi mai bună decât învăţătoarea Y, de la şcoala unde trebuia să fie legal micuţul (micuţa, cum ziceam, după caz). Aşa, în şcoala respectivă au ajuns să fie 40 şi ceva de elevi în clasă.

Acum trebuie să se facă 29, pentru că aceiaşi părinţi care au făcut mutaţii s-au supărat că e prea aglomerat. Deci, cineva trebuie să plece. Cineva, dar nu copilul meu, căci asta înseamnă că e exclus, agresat, forţat să plece. 

Îmi este absolut imposibil să înţeleg cum ar fi bine pentru oamenii ăştia şi pentru copiii lor. Caragiale, bietul, nu că se răsuceşte în mormânt, cred că e uluit de faptul că realitatea e mult mai bizară decât şi-ar fi putut el imagina vreodată.

Și lecția despre „energia consumată”

Ce mă uimeşte, de asemenea, este cantitatea de energie consumată pentru aceste lucruri mici şi foarte mici. Copiilor le pasă o săptămână că se mută în altă clasă, dacă tu, părinte, nu faci din asta o tragedie care să îi marcheze toată viaţa. Aceeaşi cantitate de energie se consumă pe sumele de bani strânse ilegal pe grupuri de whatsapp, aceeaşi energie se consumă pentru căutarea unor meditatori BUNI pentru copiii care trebuie să ia, bineînţeles, doar note mari.

Şi, cu toate astea, rezultatele sunt dezastruoase. Şi să nu uităm, numărul mare de antivaccinişti de la noi e strâns legat de educaţia proastă primită şi de lipsa de încredere în ştiinţă şi în cercetare. Dar asta nu e important, pentru asta nu se ţipă, pentru asta nu se consumă energie. Nimeni nu e revoltat pentru că, spre exemplu, copiilor trebuie să le reînnoim abonamentele de transport lunar, deşi evident sunt elevi. Nimeni nu se revoltă atunci când îi amendează controlorii că n-au cine ştie ce ştampilă, deşi sunt la fel de evident elevi.

Măcar ca şi atitudine faţă de ei, dacă de altceva nu suntem capabili. Vă spuneam recent că la Viena n-am plătit niciun transport pentru copii, pentru că în vacanţă ei au totul gratis? Nişte proşti şi austriecii ăştia, ce ştiu ei cum e bine… 

Abia aştept să văd o păruială cinstită zilele astea între părinţii rămaşilor şi părinţii exclusşilor, sunt sigură că nu are cum să nu se întâmple. Ar fi păcat. Până atunci, succes în noul an şcolar! Trecem noi şi de asta.

Nota B365.ro Maria are dreptate: trecem noi și de asta. Și de toate, de altfel, după cum s-a mai dovedit.

Cookies