Papa Francisc – noul conducător al Bisericii Catolice: un adept al simplității și umilinței

„Frații mei trebuiau să aleagă un nou Papă și se pare că s-au dus aproape de capătul lumii pentru a-l găsi” – a spus noul Papă, mulțumind pentru urale și pornind o rugăciune pentru fostul Papă, Benedict al XVI-lea. „Vreau să vă cer să vă rugați la Dumnezeu, în liniște”, a spus Papa Francisc, devenit și arhiepiscop al Romei. „Rugați-vă pentru mine, eu mă voi ruga Fecioarei Maria să aibă grijă de noi! Odihniți-vă cu bine!” – a spus Papa.

Este pentru prima dată când Papa nu provine din Europa, ci din cea mai mare congregație catolică – din America de Sud. În calitatea sa de cardinal, Bergoglio a devenit cunoscut pentru umilința sa, pentru conservatorismul doctrinar și angajamentul pentru justiție socială.

Jorge Bergoglio este unul dintre cei cinci fii ai unui lucrător la căile ferate.

Alegerea ca Papă a argentinianului Jorge Mario Bergoglio a stârnit şi critici, dincolo de emoţia stârnită de emoţia numirii unui nou Suveran Pontif. Noul papă, fost arhiepiscop de Buenos Aires, şi-a petrecut o mare parte a activităţii sale preoţeşti în timpul dictatorii militare a generalului Videla şi chiar este acuzat că a colaborat cu regimul, în detrimentul cetăţenilor argentinieni. Un laic catolic şi un fost iezuit au dezvăluit chiar o parte dintre relaţiile lui Bergoglio cu represiunea şi în cu unul dintre şefii juntei militare, amiralul Massera.

Astfel, medicul Lorenzo Riquelme, care în prezent locuieşte în Franţa, povestea în vara anului 2010, că în anul 1976 a fost răpit şi torturat în sediul Ordinul Iezuiţilor, care era condus la vremea respectivă chiar de căttre actualul Papă. Riquelme era atunci un tânăr militant împotriva regimului dictatorial, iar povestea sa a fost publicată în mai 2010 în publicaţia argentinaină Pagina 12.

De asemenea, fostul iezuit Miguel Ignacio Mom Debussy, care i-a fost şofer timp de aproape un deceniu, povestea acum trei ani în presa argentiniană că Bergoglio îi povestea despre desele sale întâlniri cu şeful Marinei Miltare, Emilio Massera şi chiar îi dezvăluia din planurile politice ale dictaturii. Ambii susţineau că actele de răpire şi tortură contra dizidenţilor nu puteau avea loc fără aprobarea lui Bergoglio, care deţinea un control absolut şi, în plus, aveau loc chiar în sediul unde iezuiţii îşi desfăşurau activitatea.

De asemenea, mai sunt aduse în discuţie declaraţii publice ale lui Bergoglio, care în aprilie 1974, în plină dictatură, declara că iezuiţii ar trebui să evite ceea ce el numea „ideologiile abstracte, nepotrivite cu realitatea”. În plus, se afirmă că Bergoglio era prieten foarte apropiat cu colonelul Vicente Damasco, fost ministru de interne în timpul regimului dictatorial al lui Videla.

Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.rtv.net/pacatele-noului-papa-a-aprobat-rapirea-si-torturarea-argentinienilor-in-timpul-dictaturii_70642.html#ixzz2NUYIDGKa

Conclavul cardinalilor a ales noul Papă, după cum indică fumul alb ce iese pe hornul Capelei Sixtine. Clopotele de la San Pietro bat pentru a sărbători evenimentul.

Noul Papă va fi anunțat în curând de către cardinalul Jean Louis Tauran. Pentru noul Papă sunt pregătite trei veșminte, în funcție de mărimea celui ales: S, M și L, relatează CNN. În cazul Papei Benedict al XVI-lea, când a fost anunțat, acesta rămăsese cu puloverul negru pe dedesubt, în momentul în care a apărut la balcon. Puloverul a fost ulterior șters din poze, prin fotoshop.

Odată ce alegerea a avut loc în Capela Sixtină, decanul cardinalilor, sau primul cardinal ca rang şi vechime, cere cosimţământul alesului în următorii termeni: „Acceptaţi alegerea canonică drept Suveran Pontif?” Dacă primeşte încuviinţarea, acesta îl întreabă: „Ce nume veţi purta de acum?”

În paragraful 86 al Constituţiei apostolice, prin care Ioan Paul al II-lea a fixat, în 1996, regulile pentru succesiunea sa, papa polonez a scris: „Îl rog pe cel care va fi ales să nu refuze, de teama greutăţii sale, îndatorirea la care a fost chemat, ci să se supună smerit voinţei divine”.

„După acceptare, alesul, care a primit deja ordinul episcopal, devine automat Episcop al Bisericii Romei, Papă şi lider al Colegiului Episcopal. El dobândeşte de facto şi poate exercita puterea deplină şi supremă asupra Bisericii universale”, precizează Constituţia.

În acest moment, noul pontif obţine accesul în „camera lacrimilor”, un mic spaţiu de nouă metri pătraţi, aflat în partea stângă a Capelei Sixtine, unde se află veşmintele papale, pregătite în trei dimensiuni (mic, mediu şi mare), pentru a acoperi orice posibilitate.

Potrivit tradiţiei, camera este denumită astfel pentru că noul ales varsă lacrimi în faţa responsabilităţii şi amplorii sarcinii care-l aşteaptă.

Apoi, cardinalii electori îi aduc un omagiu şi fac act de supunere noului suveran pontif.
De data aceasta, Papa se va ruga câteva momente în Capela Paulină, care se învecinează cu Capela Sixtină.
Primul cardinal diacon, în prezent francezul Jean-Louis Tauran, anunţă poporului, prin formula „Habemus Papam”, alegerea noului şef al Bisericii Catolice.

Lumea cunoaşte astfel numele cardinalului ales şi prenumele său de papă, după care acesta iese pe balconul central al Bazilicii Sfântul Petru, pentru a rosti binecuvântarea „Urbi et Orbi”.

Constituţia apostolică prevede în egală măsură ca, în cazul în care alesul se află în afara Vaticanului, de exemplu dacă este un cardinal non-elector sau un preot, el trebuie găsit şi obţinut consimţământul din partea sa. Dacă acesta nu are încă rangul de episcop, ordinul de numire episcopală este făcut de decanul cardinalilor.
Purtătorul de cuvânt al Vaticanului a precizat că vor trece cel puţin 45 de minute de la fumul alb şi până la anunţul numelui papei, rostit de protodiacon, cardinalul Tauran. „După aceea mai trec aproximativ zece minute până la la binecuvântare, însă dacă papa va merge să se roage, va trece puţin mai mult timp”, a precizat părintele Lombardi.