Fugile spectaculoase ale politicienilor din București, adică Formula 1 de Berceni cu oprire în țările vecine

Bună dimineața, dragilor! Sper că articolul de săptămana aceasta vă găsește în continuare cu un loc de muncă ok, bucuroși de vremea însorită și nu plângând deasupra facturii de gaze din lunile de iarnă.

Viața noastră cum o știam înainte devine din ce în ce mai greu de susținut – costă dublu să ieși la restaurant, așa că de acum vom ieși la restaurant de două ori mai puțin pe lună (sau, de ce nu, ne apucăm toți de – aș spune crypto, dar nu știu ce înseamnă – așa că voi spune videochat, pentru a ne dubla veniturile). Costă dublu, de fapt, să faci absolut orice. Dar întotdeauna ajută să ne gândim că, iată, alții o duc considerabil mai prost în această perioadă.

Primăvara asta a cunoscut un val de condamnări cu executare ale unor personalități politice și, o dată cu el, niște fugi impresionante. Toată lumea fuge! Este ca la Formula 1, dar în Berceni, și toată lumea stă foarte prost cu nervii precum Max Verstappen. De asemenea, sincer, eu aș fi foarte îngrijorată cu maratoanele alea care se tot organizează prin București, par un loc bun de antrenament.

Prima, după cum știți, a fugit Elena Udrea. Noi, blondele, apreciem că și-a luat timp să își vopsească rădăcinile părului înainte să o taie în josul hărții prin Vama Ruse, probabil își imagina că cine știe când mai are timp să le facă. Restul blondelor abia ne aducem aminte să ne facem rădăcinile cu un job normal, darămite așa, în calitate de fugar internațional, care trebuie să fie epuizantă psihologic. Arată o grijă față de feminitatea proprie în orice condiții – ce contează că te caută poliția pe acasă, nu se cade să ieși cu rădăcinile crescute în pozele de la judecătorie. Deci, doamna Udrea plecase spre – presupunem noi – Thassos, unde nu a mai reușit să ajungă, fiind prinsă în Bulgaria, unde încă este cu tricou Gucci butonând telefonul, fiindcă la cât de repede se mișcă lucrurile, probabil ne vom întâlni cu dumneaei în vacanța de vară la Nisipurile de Aur.

Însă un ghinion chiar mai mare decât al doamnei Udrea a avut fostul primar al Bucureștiului, Sorin Oprescu, condamnat la 10 ani de închisoare cu executare, care totuși reușise să ajungă până în Grecia, unde ne dorim să ajungem cu toții la vară. Dar săptămână asta a fost săltat de autoritățile locale în Atena, probabil în timp ce își scotea dintre dinți puțin porc de la souvlaki. Nasol. Filmul aventuros al prinderii fostului primar a fost umbrit doar de backstory-ul extrem de amuzant că acestuia îi este o frică spectaculoasă să meargă cu avionul, altfel era deja în slip pe o plajă a unei țări cu care nu există tratat de extrădare, ungându-se cu SPF 50 și îndesând creveți în gură cu ambele mâini. Iată, deci, cum angoasele și fobiile ne pot împiedica să ducem o viață mai bună. Dacă domnul Oprescu s-ar fi gândit și ar fi făcut puțină psihanaliză din banii ăia de mită pe care îi pusese deoparte, probabil acum era într-o situație geografică mai favorabilă.

Spre deosebire de cei mai sus menționați, primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, condamnat și el, a zis să scape de penibilul situației cu fugitul și să se predea frumos de unul singur, vorbind cu presa și mergând apoi pe responsabilitate proprie către Rahova. Părea că primarul reușise astfel cea mai elegantă predare către autorități, însă totul a fost umbrit de un nor de țărăneală la final, când la poarta penitenciarului așteptau să îl conducă zeci de angajați ai Primăriei, în rafale de aplauze, zbierând elogii. Foarte frumos pentru moralul domnului Piedone, desigur, un gest drăguț făcut pentru un om trist, dar imediat internetul a luat foc (CUM PUTEȚI SĂ SPRIJINIȚI UN CONDAMNAT ETC). Totuși, nouă ni se pare că problema principală și nesesizată de aceste persoane oripilate este că oamenii ăia trebuia să fie LA MUNCĂ, dacă sunt angajați ai Primăriei, ceea ce înseamnă că noi îi plătim să facă treabă PENTRU NOI, iar în ziua aia ei și-au luat salariul (plătit de noi, dacă nu s-a înțeles din prima), ca să aplaude pe cineva care intră în închisoare. Pe banii noștri. Interesant.

Și, dacă necazurile nu erau suficiente, săptămâna trecută, mama celor trei frați Mazăre, respectiv cel care era în Madagascar, frac-su și încă unul, la scurt timp după aflarea că încă un copil de-al ei va intra la închisoare, a decedat imediat.

Poate așa încep să se mai gândească și politicienii (pe care, repet, noi îi plătim) înainte să facă tâmpenii.

Nota B365.ro: Din fericire, există Oana, oricâte necazuri s-ar aduna:

• Vom fi săraci, dar măcar vom alerga în București (sau vom pune rățuștele să alerge pentru noi)
• Bărbați din București în pragul unei crize de nervi. Din fericire, nu-s singurii: și Ben Affleck e în situație de necaz
• Un nou scandal cu câini în București. Și ciclul dezastrelor se reia