Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

Pe strada Muzeul Zambaccian, la nr.19 (fostă Căpitan Demetriade – Parcelarea Mornand), arh. Gheorghe Simotta proiecta, în anul 1938, unul dintre cele mai frumoase imobile de factură mediteraneană din portofoliul său remarcabil.

Impunătorul palat (S+P+2E), a aparținut inginerului Vasiliu și a fost reședința regizorului Sergiu Nicolaescu încă din timpul comunismului și până la finalul vieții sale, când soția sa l-a scos la vânzare pentru suma de aproape un milion de euro, cu mențiunea că se poate cumpăra și cu bitcoin.

Despre arhitectura și istoria unui imobil interbelic de o rară frumusețe, proiectat de arh. Gh. Simotta în faimoasa Parcelare Mornand, interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu.

Palatul a fost reședința regizorului Sergiu Nicolaescu. După moartea sa, a devenit motiv de dispută

Palatul din strada Muzeul Zambaccian, nr. 19 (fostă căpitan Demetriade), reprezintă un proiect foarte puțin cunoscut al arh. Gheorghe Simotta. Înconjurată de alte monumente de arhitectură în stil mediteranean, cum este Muzeul Krikor Zambaccian, clădirea cu două etaje și mansardă locuibilă a fost proiectată cu câte un singur apartament de 5 camere pe fiecare nivel, identice. Imobilul de la nr. 19 a fost reședința regizorului Sergiu Nicolaescu, apoi, după moartea sa, a devenit motiv de dispută între soția regizorului, Dana Nicolaescu, și sora acestuia, Iolanda Nicolaescu.

Sergiu Nicolaescu a transformat Mănastirea Văcărești în decor viu pentru scene de război, în timpul filmărilor la “Noi, cei din linia întâi”

Cu o carieră impresionantă de peste 60 de filme, în care a fost regizor, scenarist sau actor, Sergiu Nicolaescu a fost și unul dintre “actorii” Revoluției din anul 1989. Prolificul cineast va rămâne însă și în istoria nescrisă a devastării patrimoniului de arhitectură al României: a fost regizorul care a tras cu tunul și aruncătoarele de flăcări în Mănăstirea Văcărești. Sergiu Nicolaescu a transformat ctitoria domnitorului Nicolae Mavrocordat în decor viu pentru scene de război, în timpul filmărilor la “Noi, cei din linia întâi”.

Mănăstirea Văcărești, “cea mai izbutită ctitorie ortodoxă din părțile de răsărit ale Europei” (G. M. Cantacuzino), a fost demolată la sfârșitul anului 1985, din ordinul lui Nicolae Ceaușescu

În luna martie 1985, profesorul Panait I. Panait, director al Muzeului de Istorie și Artă al Municipiului București, sesiza forurile superioare de partid și Studioul Buftea că, în timpul filmărilor conduse de Sergiu Nicolaescu, au fost aduse grave avarii monumentului istoric Văcărești. În memoriu se menționa faptul că în monumentul istoric s-au folosit aruncătoare de flăcări, petarde, tancuri și tunuri.

În ultimul său interviu, acordat pentru TVR în februarie 2012, Sergiu Nicolaescu afirma cu mândrie că a promovat biserica în filmele sale, fără să menționeze niciun moment scenele de război filmate la Mănăstirea Văcărești. “Eu am introdus biserica în filmul românesc. În “Mihai Viteazul”, încoronarea lui Mihai Viteazul este în biserică. Este prima dată când s-a văzut o biserică filmată; în Mihai Viteazul este filmată o slujbă acolo”.

B365.ro: Mădălin Ghigeanu, cum a ajuns vila proiectată de arh. Gheorghe Simotta în proprietatea regizorului Sergiu Nicolaescu?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Este greu de știut cu exactitate. După unele surse, Sergiu Nicolaescu a ocupat numai apartamentul de la etajul 2, după altele, ar fi stăpânit întreagă clădire. Cert este că a locuit într-un apartament de 212 mp, însă Sergiu Nicolaescu sunt convins că și-ar fi putut permite întreaga casă. O să rămână în istorie nu doar pentru participarea la distrugerea Mănăstirii Văcărești. Pentru același film, “Noi, cei din linia întâi”, Sergiu Nicolaescu a distrus și castelul de la Izvorul Ampoiului (Zlatna, Apuseni), fosta reședință de vară a renumitului prim-ministru interbelic Ion Gigurtu. În timpul filmărilor, castelul a fost incendiat, ramele ferestrelor au fost îmbrăcate cu vată, impregnate cu motorină și li s-a dat foc. Scenele din partea finală a filmului surprind un așa zis “asediu” al armatei române asupra castelului “ocupat” de naziști, iar clădirea a fost măcelărită.

“Sergiu Nicolaescu a răstălmăcit adevărul istoric în mod grosolan de fiecare dată când a avut ocazia”

Arh. Mădălin Ghigeanu: De altfel, în “Noi, cei din linia întâi” nu vezi decât distrugeri și realizezi cu groază că toate acele lucruri sunt filmări pe viu. Vezi live distrugerea unor monumente importante ale culturii române, ceea ce este inimaginabil. Oricât de mult ar fi contribuit la dezvoltarea cinematografiei, oricâte filme a făcut, păcatele pe care și le-a făcut Sergiu Nicolaescu prin aceste orori nu o să i le șteargă nimeni.Toate filmele lui Sergiu Nicolaescu sunt niște minciuni istorice. Toată copilăria mea am văzut filmele lui cu turci, iar când veneau turcii peste noi, strigau ca apucații: Ilerii, Ilerii ! După Sergiu Nicolaescu ar trebui să înțelegem că musulmanii și-au schimbat strigătul de luptă ‘Allahu Akbar’, abia după 11 septembrie…. Cât despre filmele cu legionari și comisarul Modovan, ele sunt de-a dreptul amuzante, Sergiu Nicolaescu a răstălmăcit adevărul istoric în mod grosolan de fiecare dată când a avut ocazia.

“Arh. Gh. Simotta poate fi considerat primul arhitect ce rezonează la moda stilului mediteranean”

B365.ro: Îl putem considera pe arh. Gh. Simotta drept reprezentant de seamă al stilului de arhitectură mediteranean?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Pe arh. Gheorghe Simotta (1891-1979) îl putem considera, în aceeași măsură, arhitect, pictor, grafician, dar și dascăl al Școlii Românești de Arhitectură, mentor spiritual, punându-și amprenta pe generații întregi de arhitecți. Poate fi considerat primul arhitect ce rezonează la moda stilului mediteranean. El a abordat așa-numitul stil hispanic-mediteraneean, un hibrid atemporal al arhitecturilor mediteraneene, preferat de o parte a clientelei sale, tributară modei de atunci. A realizat clădiri reprezentative pentru acest stil: Oficiul Farmaceutic din strada Pitar Moș nr. 6, Imobilulul Zoe Orescu situat la intersecția bd. Dacia cu str. Mihai Eminescu, Muzeul de Artă din Râmnicu Vâlcea ( fosta casă Simian împreună cu arh. Nicolae Lupu), Casa din str. Varșovia nr. 7.

“Toată strada Demetriade, fosta stradă A, este un adevărat muzeu de lucrări de arhitectură realizate în stil mediteranean”

B365. ro: Cine a fost inginerul Vasiliu, proprietarul palatului din strada Muzeul Zambaccian?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Nu știm nimic despre biografia lui dar, în orice caz, inginerul Vasiliu a fost un personaj important, un om bogat, pentru că și-a putut permite să cumpere un teren în faimoasa Parcelare Mornand. Pe această stradă, observăm că palatul proiectat de arh. Gh. Simotta se învecina la vest cu proprietatea lui Ion Carp, un imobil în stil mediteranean proiectat de arh. Alexandru Zaharia, iar mai încolo de proprietatea Carp era vila Angelei Mornand, proprietara și dezvoltatoarea întregii zone, proiect realizat de catre arh. G. M. Cantacuzino.

Peste drum se va realiza, peste 10 ani, faimosul muzeu Krikor Zambaccian, proiect semnat de arh. Dori Galin Golingher. Deci, toată strada Demetriade, fosta stradă A, este un adevărat muzeu de lucrări de arhitectură realizate în stil mediteranean. Aici îi găsim și pe arhitecții Tiberiu Niga, Nicu Georgescu, iar puțin mai încolo a existat opera arh. Paul Emil Miclescu, clădirea din str. Zambaccian nr. 15 care a fost demolată abominabil în anul 2015, deși se afla în Zonă Construită Protejată. Toată zona este plină de opere de factură meditereaneană.

Gh. Simotta este arhitectul care a realizat prima casă din București în stil mediteranean, chiar reședința lui din Aleea Patriarhiei, nr. 15

B365.ro: De ce îl considerați pe arh. Gh. Simotta printre primii arhitecți care au rezonat cu stilul mediteranean?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Este arhitectul care a realizat prima casă din București în stil mediteranean, chiar reședința lui din Aleea Patriarhiei, nr. 15, proiect demarat încă din anul 1923, dar terminat abia în anul 1930. Practic, Gh. Simotta este primul arhitect care a rezonat cu moda vremii impusă de către beneficiari. Faptul că arh. Gh. Simotta își contruiește acest imobil mediteranean pentru sine, va deschide drumul pentru mulți arhitecți.

B365.ro: Ați studiat dosarul de urmărire al arh. Gh. Simotta din arhiva CNSAS.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Arh. Gh. Simotta a avut nu doar un dosar de urmărire, ci 3. Autobiografia lui este scrisă de mâna lui si se află în arhiva CNSAS. Arh. Gh. Simotta s-a născut în comuna Vlaho-Clisura din Macedonia, în anul 1891, în Imperiul Otoman, comună care, după războiul balcanic din anul 1912, a fost anexată Greciei. Tatăl său, Ioan Simotta, era meseriaș croitor, a fost nevoit să ia “traista pribegiei” și s-a stabilit la Belgrad unde a și murit. Gh. Simotta avea atunci doar 4 ani. Gh. Simotta a venit în București în toamna anului 1910 unde, pe bază de examen, a intrat la Școala Superioară de Arhitectură și a obținut diploma de arhitect în anul 1916. Lucrează ca arhitect-diplomat la birourile profesorilor arhitecți Petre Antonescu și I. Pompilian. Între 1923 și 1942 realizează cca. 130 de clădiri în București și în provincie. În anii 1929 și 1930 participă la două expoziții de arhitectură și artă decorativă. A fost profesor al Catedrei de desen ornamental la Facultatea de Arhitectură și nu a făcut parte din niciun partid politic.

“Arh. Gh. Simotta era și un împătimit călător, a vizitat toată Europa și, mai ales zona ce ne interesează pentru arhitectura de tip mediteranean, sudul european”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Arh. Gh. Simotta a avut o cultură și o educație foarte elevate, era un foarte bun pictor, un foarte bun grafician. Avea o educație serioasă ce îi va da o mare coerență și coeziune în gândire. S-au păstrat mai multe desene, lucrări de grafică și pictură semnate de Gh. Simotta. Era și un împătimit călător, a vizitat toată Europa și, mai ales zona ce ne interesează pentru arhirectura de tip mediteranean, sudul european; Italia, Spania, Grecia, Turcia. A făcut un stagiu de pregătire în Italia. Interesant este că în anii ’70, când toată lumea era închisă în case și nu putea să călătorească, arh. Gh. Simotta, împreună cu câțiva prieteni, reușea să plece din țară, deși știa că este urmărit pas cu pas de Securitate. Telefonul îi era ascultat non stop, știa acest lucru și, totuși, reușea să călătorească foarte mult. Era îndrăgostit de lumea și de arhitectura sud-europeană.

„Gheorghe Simotta face o mențiune unică (pe care nu o mai regăsim la alți arhitecți), prin enumerarea meșterilor constructori, a pietrarilor, dulgherilor, cât și a inginerilor cu care a coloborat”

Arh. Mădălin Ghigeanu: În memoriile sale, cuprinse parțial în cadrul volumului “Arhitect Gheorghe Simotta”, volum îngrijit de Irina Patrulius, editura Simetria 2003, arhitectul Gheorghe Simotta face o mențiune unică (pe care nu o mai regăsim la alți arhitecți), prin enumerarea meșterilor constructori, a pietrarilor, dulgherilor, cât și a inginerilor cu care a coloborat. Cu o generozitate demnă, recunoaște contribuțiile acestora, cât și schimbul real de experiență de șantier pe care l-a avut cu acești oameni excepționali, dar complet necunoscuți în marea majoritate a cazurilor. Astfel, putem cunoaște azi atât numele lor, cât și impresiile pe care le-au lăsat acești meșteri, realizatori ai operelor de factură Mediteraneană. Arh. Gheorghe Simotta îi va enumeră, mai întâi ca fiind cei mai iscusiți, pe italieni, specialiști în cioplitul pietrei și al marmurei, în stuccomarmură, în lucrări de bronz, specialiști în executarea fațadelor. Urmează germanii, specializați in ipsoserie și piatră artificială și, nu în ultimul rând, faimoșii zidari din Bolintin, cu o tradiție profesională păstrată până în ziua de azi.

“Este un proiect foarte frumos proporționat, având către stradă living, birou și dining, toate comunicând liber”

B365.ro: Cum a gândit proiectul din strada Muzeul Zambaccian?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Este un proiect puțin cunoscut al arh. Gh. Simotta și consider că este una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București. Deși este o construcție destul de mare, înaltă, descoperim un volum foarte reușit compus, care se integrează foarte bine în zonă. Imobilul de colț marcheză un capăt de perspectivă și a avut două variante. Într-o primă varianta, proprietarul cere o clădire cu volum extins pe toată suprafața terenului, după care se va răzgândi, iar Simotta va realiza un imobil cu subsol, parter, două nivele și mansardă locuibilă, cu câte un apartament generos de 5 camere pe fiecare nivel.

Este un proiect foarte frumos proporționat, având către stradă living, birou și dining, toate comunicând liber. Zona de noapte este orientată către nord, separată și despărțită de dining de o bucătărie. Deci, există o separare funcțională foarte bine făcută. Îl compar cu alte proiecte mai puțin reușite, însă acesta este chiar unul dintre cele mai reușite proiecte de tip mediteraneean din București. Fațada marchează colțul continuu și, deși nu este atât de echilibrată, accentuează verticalitatea pe colț și tratează la nivelul parterului cu arcade în plin cintru; o latură are 3 arcade, cealaltă are 2. Etajul 1 este continuat cu arcade în plin cintru de tip mediteranean foarte frumos trasate.

„Cred că ar trebui să ne despărțim pentru totdeauna (atât față de trecut, dar mai ales pentru viitor) de sintagma ‘așa au fost vremurile'”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Cred că în Romania, după 1990, ne-am obișnuit în plan mental colectiv cu expresia ‘a furat, dar a și făcut‘, iertând pe bandă rulantă păcatele multora. Pe timpul studenției mai ne gratulam reciproc și cu expresia ‘capul pătrat, sabia nu-l taie‘, uitând că toleranța față de un păcat devine un adevărat act de complicitate. A conștientizat Sergiu Nicolaescu faptul că face niste lucruri abominabile? Mai mult ca sigur. Cine studiază atent cu alți ochi filmul în cauză (Noi, cei din linia întâi) va găsi la momentul 1.36.35, atunci când un militar român este găsit de către camarazi cu ranița plină de obiecte luate din casele (chipurile budapestane), că acesta raspunde jenat: Nu e păcat ca atâtea lucruri de folos din casele distruse să se risipească?. Cine are de înțeles, înțelege. Cred că ar trebui să ne despărțim pentru totdeauna (atât față de trecut, dar mai ales pentru viitor ) de sintagma ‘așa au fost vremurile‘.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care