Friptură de conopidă, un must eat la primul restaurant vegetarian din oraș. Dacă ar fi supraviețuit, ar fi împlinit 115 ani. O poveste cu începuturi hipsterești în București

Să fii vegetarian nu a devenit popular în București de ieri, de azi. Acum mai bine de-un secol, Asociația Vegetarienilor din România a pus bazele restaurantului „Natura”, primul restaurant vegetarian din Capitală, care a atras aici atât adepții acestei diete, cât și pe cei mai curioși dintre bucureșteni. În următoarele rânduri vă vom prezenta povestea sa, cum sălile nu se goleau niciodată și cum meniul de la „Natura” „ar fi putut servi ca mijloc de convertire chiar și pentru cei mai redutabili adversari ai vegetarianismului”.

Cu mult timp înainte ca la parterul clădirilor istorice din București să apară micuțele restaurante vegetariene și cafenele cu care suntem obișnuiți azi, mai exact cu 115 ani înainte, pe 23 noiembrie 1908, a apărut primul restaurant vegetarian din Capitală. Acesta se afla chiar lângă Biserica Albă, pe strada George Enescu de astăzi, și a fost realizat de Asociația Vegetarienilor din România, potrivit Historia. Este de notat faptul că o astfel de organizație exista pe meleagurile noastre în 1908, în condițiile în care prima Societate Vegetariană a fost fondată în Anglia în 1847, iar în 1908 a apărut Uniunea Vegetariană Internațională.

Friptură de conopidă, un must eat la primul restaurant vegetarian din oraș. Dacă ar fi supraviețuit, ar fi împlinit 115 ani. O poveste cu începuturi hipsterești în București

Deschiderea localului a fost marcată cu un banchet inaugural, unde au participat oficialități, personalități, precum dr. I. Cantacuzino, directorul general al serviciului sanitar, oameni din presă dar și membri ai Asociației Vegetarienilor din România (dr. C. Parhon-președinte, dr. Al. Kaminscki-vicepreședinte, dr. N. Frangulea-vicepreședinte, dr. V. Bușilă-casier, A. Popescu-membru și avocat I.N. Țimiraș-secretar general). Președintele organizației, dr. C. Parhon, a și ținut un discurs în cadrul căruia a prezentat succesul pe care vegetarianismul îl are în ale țări din lume, avantajele acestei diete, dar și motivul pentru care a fost realizat acest restaurant. Potrivit acestuia, restaurantul avea ca scop promovarea unei diete vegetariene în rândul bucureștenilor.

Meniul servit la banchet sună interesant chiar și în ziua de azi, chiar și pentru unele persoane care nu pot concepe o masă fără carne:

• Supă de zarzavat
• Unt, ridichi de lună, măsline
• Salsifis à la Polonaise
• Mazăre cu pateuri de ciuperci
• Salată amestecată
• Friptură de conopidă
• Mei cu lapte
• Compot din diferite fructe
• Cremă de vanilie
• Plăcintă cu mere
• Brânzeturi diferite
• Struguri, mere, pere, mandarine, migdale, alune, nuci
• Cafea „Natura” din cereale
• Pâine integrală
• Must de Drăgășani.

Unii consideră vegetarianismul necesar, alții n-au încotro…

După cum scria G. Ranetti, scriitor la publicația de satiră „Furnica”, „regimul vegetarian se poate recomanda numai din când în când ca o variațiune igienică și chiar plăcută și, în așa fel practicat, noi românii avem deja de mult regimul vegetarian sub forma posturilor prescrise de biserica ortodoxă”. Mai mult, acesta condamnă pe „fanaticii vegetarieni” și condamnă conducerea țării, lansând ironii către dr. I. Cantacuzino, care fusese prezent la banchet. Astfel, ziaristul amintește în „Furnica” faptul că „regimul vegetarian se practică de mult de către imensa majoritate a poporului român”, mai exact de peste cinci milioane de „țărani”, care consumă exclusiv alimente vegetariene.

„Și, în loc să încurajeze și să prezideze o societate pentru propagarea regimului vegetarian la orașe, nu crede d-sa că ar fi mai nimerit, ca director al serviciului sanitar, să caute a introduce și nițel regim carnivor la sate? O fleiculiță cu must sau un șnițel, măcar din când în când, la zile mari, nu crede d-sa că ar întări ceva mai mult forțele fizice surmenate ale muncitorului plugar decât mămăliga cu ceapă, castraveți cruzi și alte delicioase consumațiuni vegetariene cu cari el se nutrește azi?”, scria Ranetti despre directorul general al serviciului sanitar de la acea vreme.

În sfârșit, un lucru era sigur, mâncarea de la „Natura” era extrem de populară printre bucureșteni, fapt care era ușor de observat când vedeai că saloanele sale nu se mai golesc. Trei ani mai târziu, în 1911, restaurantul se mută pe strada Corabia 3, Georges Clemenceau de azi. Aici sunt organizate cercuri săptămânale cu tematică literar-artistică de către Asociația Vegetarienilor din România, unde se discută stilul de viață vegetarian, se dansează și în fiecare săptămână se strânge o mulțime impresionantă, atât de impresionantă încât întâlnirile se mută de aici în sala de licitațiuni de la „Muntele de Pietate” din București.

Dispariția abruptă a restaurantului „Natura”

În ciuda faptului că restaurantul s-a mutat tot pe strada Corabia, la numărul 6, zilele lui „Natura” erau numărate. Restaurantul vegetarian, care acum beneficia de o grădină superbă, avea să dispară odată cu intrarea României în Primul Război Mondial, asta deși Asociația Vegetarienilor din România, ajunsă la peste 500 de membri, și-a continuat activitatea și în perioada interbelică.

CITEȘTE ȘI

ESENȚIAL | Ho, ho, ho! Târgul de Crăciun București aduce și restricții de circulație în zona Piața Constituției. Lista străzilor afectate pe perioada evenimentului organizat de PMB

Domnu’de la Cluj, te așteptăm cu Miata Decapotata la București, la noi nu ninge, ba chiar se anunță 1 Decembrie de primăvară! (Bine, pe internet a ajuns deja la noi)

Pas înainte pentru Orbital București: A fost semnat contractul pentru Drumul Radial 10 – Măgurele Expres