Frenezie în sufragerie, după un episod revoluționar prin dulapuri. Ce poți face, în București, cu hainele pe care nu poți să le donezi. Pont: vânzare pe Vinted

Fiindcă termometrele în București au ținut să indice neclintit și weekendul trecut  -11 grade de fiecare dată când voiam să ies din casă, la un moment dat am renunțat să mai încerc. Renunțarea a marcat începutul unei desfășurări de forțe, care a început ca o curățenie de primăvară și s-a încheiat cu mine cu ochii împăienjeniți pe telefon, încercând să nu-mi pun și câinele la vânzare, pe lângă haine, pe Vinted.

Există o limită a lucrurilor pe care, dacă ești ca mine și refuzi să ieși din casă până la venirea unor temperaturi mai normale (de la -1 grad în sus putem discuta), le poți face. Poți citi, poți găti, poți rupe canapeaua la seriale, iar eu le-am făcut pe toate, dragi cititori, până când am zis că poate există ceva ce pot face personal din incinta apartamentului de bloc comunist pentru a chema primăvara mai repede. Deci m-am apucat de curățenia de primăvară în FEBRUARIE.

În mod tradițional în gospodăria proprie, curățenia de primăvară începe cu o reorganizare a garderobei. Deși dețin mult mai puține haine, genți și pantofi decât alte femei (o dată fiindcă achizionez doar ce-mi place foarte mut, a doua fiindcă scap oricum ulterior de o mare parte). La fiecare început de primăvară, trec o dată prin ele să văd ce pot să dau mai departe. De obicei, sunt niște doamne lângă bloc care au nevoie de ele, iar într-o vreme le duceam la o biserică din cartier care accepta donații.

Ce facem cu haine pe care nu le putem dona?

Cu toate acestea, orice femeie care dă haine mai departe știe că există lucruri pe care nu le poți dona. Dacă vă amintiți când a început războiul în Ucraina (operațiunea militară de câteva zile care astăzi împlinește 3 ani), iar refugiații au început să vină în România, multe știri și apeluri rugau bucureștencele să nu mai aducă la pantofi stilettos și poșete plic la centrele de ajutoare, că oamenii care au fugit de război noaptea prin câmp nu au ce să facă cu ele și așa doar muncesc voluntarii aiurea să le sorteze.

Așa că priveam deznădăjduită în vârful patului niște rochii cu paiete pe care le-am luat fiindcă îmi plăceau enorm, dar aparent rochiile mulate cu paiete te fac să arăți ca un hopa mitică umflat dacă ai mâncat orice în ziua respectivă. Nu aveam unde să le duc, să le donez, și nu voiam să le arunc.

Apoi mi-am amintit ca prin vis de o prietenă care mi-a spus că și-a luat o rochie nouă pentru ceva nuntă de pe Vinted.

Cum a început operațiunea ‘vânzare pe Vinted’?

Și acela, dragi cititori, a fost startul delirului. A început inofensiv, cu o geantă de piele.  Mi-am creat cont, am făcut câteva poze în diferite unghiuri unei genți superbe, însă pe care am purtat-o de 1-2 ori fiindcă efectiv nu mergea cu nimic, am uploadat-o și mi-am văzut de curățenie. Scurt timp mai târziu, telefonul meu era în flăcări. Notificări peste notificări, cereri de negociere și solicitări de poze suplimentare. Oare aș fi dispusă să o dau mai ieftin? Oare pot trimite încă niște poze cu interiorul? Duminica mea liniștită de curățenie se transformase într-o veritabilă operațiune de customer care.

Vorbesc cu o prietenă: ‚auzi tu știi de chestia asta, cu vânzare pe Vinted?’. ‚Da, ai mare grijă să nu intri, inițial îți faci cont ca să vinzi ce nu-ți mai trebuie, apoi te trezești că ai comandat chiar tu o grămadă de haine’, îmi răspunde ea.

Cum arată succesul?

La un moment dat, primesc notificare că s-a vândut geanta. Sunt atât de mulțumită! Iată, cineva îmi apreciază gusturile și consideră că ceva din garderoba mea merită acest deranj. Prind curaj și încep să mă mai uit după ce mai pot vinde: niște stilettos perfecți din piele pe care, deși i-am comadant ca fiind mărimea mea, erau cu una mai mică. Niciodată n-am știut ce să mai fac cu ei. I-am uploadat, notând problema cu mărimea în descriere. Apoi, o rochie impecabilă cu paiete de vară, nepurtată în veci, datorită motivului de mai sus.

Câteva ore mai târziu, sunt cu capul băgat în bibliotecă să văd ce cărți de bucate nu-mi mai plac și nu-mi mai trebuie. Se pare că pe Vinted poți să pui ORICE!!! Mă uit la câine, îmi sclipesc ochii, câinele se uită înapoi la mine îngrijorat.

În acest timp, consortul a ațipit pe canapea, fiindcă încerca să aibă o duminică liniștită în ciuda frenziei mele. Îl zgâlțâi puțin să îl trezesc ca să întreb dacă mai știe unde e Nintendo Wii-ul ăla cu care zicea că nu mai are ce face.

Adorm foarte greu, iar în vis primesc mesaje ‚Hi, would you sell this for 50 lei?’, așa cum îți apar când cineva încearcă să negocieze într-o vânzare pe Vinted.

Așa că dacă simțiți că vine curățenia de primăvară peste voi și nu știți ce să faceți cu poșeta aia de nașă la care vă uitați deznădăjduite de doi ani, există sute de bucureștence (și nu numai) pe Vinted care ar putea să și-o dorească. Succes!