Fotografii uimitoare din București, ascunse în cutii neatinse de nimeni peste 100 de ani. Cum arătau bucureștenii, automobilele și vestita Șosea în anul 1908
Fotografii uimitoare din București, ascunse în cutii neatinse de nimeni peste 100 de ani. Cum arătau bucureștenii, automobilele, și vestita Șosea în anul 1908 | Fotoi credit: Colecția familiei Cesianu-Racovitza. Toate drepturile aparțin d-lui Stefan Mihăilescu.
Două cutii Lumiere au stat ascunse, puse bine la păstrare mai bine de o sută de ani, într-o colecție particulară din București.
Comoara conținea fotografii de epocă și a devenit subiectul unei cercetări multidisciplinare, realizată de dr. Emil Boboescu, dr. Ana-Cristina Irian și dr. Nicolae Macovei.
Rezultatele acestei munci uriașe, care a constat în datarea imaginilor, identificarea personajelor și restaurarea fotografiilor, au fost prezentate în articolul “Cutiile Lumiere din București-serie fotografică și o cursă automobilistică de la începutul secolului al XX-lea”, publicat în Studii și Articole de Istorie LXXXVII. Pentru prima dată putem vedea cum arătau automobilele, bucureștenii și vestita Șosea în anul 1908.
Mai jos, un interviu cu Ana-Cristina Irian, doctor în Arte Vizuale, cu o lucrare de cercetare în domeniul muzeologiei – arhive fotografice.
“Cutiile Lumiere” fac parte din colecția de obiecte și documente a familiei Cesianu-Racovitză, deținută de Alexandru Ștefan Mihăilescu, care a primit-o de la mama sa, Maria Nicola Antoaneta Mihăilescu.
Un istoric specializat în istoria automobilismului din România (dr. Nicolae Macovei), un istoric militar (dr. Emil Boboescu) și o cercetătoare în domeniul artelor vizuale, pasionată de scoaterea la lumină a colecțiilor și arhivelor fotografice (dr. Ana-Cristina Irian), au descifrat în detaliu, cadru cu cadru, informațiile pe care le conțin aceste imagini, și ni le dăruiesc acum.
Citește și:
Pentru marea cursă, Șoseaua neasfaltată a fost acoperită cu o emulsie care să reducă ridicarea prafului în aer, substanță produsă la Fabricile Assan
Fără această descoperire, fără pasiunea și știința lor, n-am fi știut că a fost odată, în anul 1908, o mare cursă de trăsuri fără cai la Șosea, pe vremea în care doar caii erau stăpânii faimosului bulevard Kiseleff. N-am fi aflat că a fost un eveniment atât de important, încât la el au participat chiar și Principii Carol și sora sa, Elisabeta, copiii Principesei moștenitoare Maria. N-am fi văzut Șoseaua, așa cum era ea, neasfaltată, încât George Assan, unul din cei 5 membri ai juriului cursei, a acoperit circuitul cu o emulsiune care să reducă ridicarea prafului în aer, substanță produsă la Fabricile Assan.
Cursa de la Șosea, entertainment, dar și moment bun de publicitate pentru firma Leonida&Co și alți importatori de automobile de la început de secol XX
Pentru ochiul neantrenat al unui privitor din anul 2023, obișnuit cu fotografii de Instagram și Facebook, imaginile din anul 1908 de la cursa de la Șosea, trebuie traduse ca să fie înțelese în toată valoarea și importanța lor. Adevărul se găsește în detalii, iar fotografiile surprind un București despre care știm că a existat, dar până acum nu aveam reprezentarea lui vizuală, Bucureștiul din timpul La Belle Epoque, cu bărbați care purtau șalvari alături de domni cu pălărie și baston. Cu fetițe îmbrăcate cum azi nu mai sunt îmbrăcate fetițele, cu jandarmi dotați cu săbii. Din această cercetare multidisciplinară mai aflăm ceva, Cursa de la Șosea a fost o lovitură de PR pentru cei care importau automobile la început de secol XX. De pildă, domnul Leon Leonida și-a făcut atunci cunoscut modelul mărcii Pipe, importat de Leonida&Co.
“Scopul cel mai probabil al acestei acțiuni a fost unul comercial, de a face publicitate mărcii Pipe și Societății Leonida&Co. Toate acestea sugerează că la cursa din aprilie 1908 a avut loc una dintre primele, dacă nu chiar prima acțiune de promovare a unei firme de automobile în România cu ajutorul competițiilor de automobile. ACR a susținut crearea climatului în care astfel de activități economice puteau avea loc”,“Cutiile Lumiere din București-serie fotografică și o cursă automobilistică de la începutul secolului al XX-lea”, publicat în Studii și Articole de Istorie LXXXVII.
Biletele au fost puse în vânzare de Garajele Leonida și garajul Alexandru Prager pentru trei clase de public
Materialul analizat de cercetători au datat nemaipomenita Cursă Automobilistică ca fiind ziua de 15 aprilie/28 aprilie 1908, cu punct de plecare, așa cum titra un ziar al vremii, situat în “Rond Point Băneasa”. Biletele au fost puse în vânzare de Garajele Leonida și garajul Alexandru Prager pentru trei clase de public.
Cu un bilet de 5 lei, bucureștenii au putut urmări cursa de la o tribună specială, putându-se intra și cu autovehiculul sau cu trăsura contra unei taxe suplimentare de 5 lei.
Cu 2 lei s-a putut viziona cursa de pe scaun, în zona amenajată de-a lungul Șoselei Kiseleff, sau stând în picioare, iar biletul de un leu permitea accesul de-a lungul unei alei amenajate.
Citește și:
Din cele 25 de fotografii, 24 prezintă un adevărat fotoreportaj al evenimentului automobilistic
“Cutia conține o serie de negative, filme plane alb-negru, d.9x12cm care reprezintă secvențe dintr-o cursă de automobile din București. Din cele 25 de fotografii, 24 prezintă aspecte de la evenimentul automobilistic – 9 imagini cu secvențe de pe durata cursei cu automobilele aflate în cursă, 3 imagini vedere plongee de la tribuna instalată special cu ocazia evenimentului, 8 imagini cu vedere de ansamblu cu spectatori la tribune și pe marginea circuitului, în timpul cursei și, probabil, după încheierea ei, 3 portrete de grup-din care două cu bărbați și una cu un bărbat și doi copii, una reprezentînd o clădire/incinta din apropierea tribunei principale, cu un turn de apă, aflată în imediata apropiere a punctului de start-sosire a circuitului. Această serie de fotografii este posibil să fi fost realizată de o persoană din familia Cesianu-Racovitză sau din cercul de prieteni ai acestuia, aflându-se împreună cu clișeele pe sticlă, în aceeași cutie.(..) Marginal și doar întâmplător, fotograful surprinde în imagini personal militar care asigura bună desfășurare a cursei, dar și persoane implicate la amenajarea tribunelor, un barbar în șalvari, unul în costum popular, care contrastează prin îmbrăcăminte cu restul participanților civili care se prezintă în ținute elegante de stradă”,“Cutiile Lumiere din București-serie fotografică și o cursă automobilistică de la începutul secolului al XX-lea”.
Viteza admisă în București era de 15 km la oră. Sensul de mers al cursei a fost spre Băneasa, cu plecări ale mașinilor la interval de 1 minut
În 1907, 88 de automobile fuseseră importate în România și, după reexaminarea șoferilor din București din 10 ianuarie, organizată de Prefectura de Poliție, fuseseră confirmate 139 de certificate de conducere. ACR avea la 1 februarie 84 de membri în țară, iar cei care se implicau propriu-zis erau, în special, Prințul George Valentin Bibescu, Leon Leonida și George Assan.
Viteza în București era de 15 km la oră. Sensul de mers al Cursei era spre Băneasa, cu plecări ale mașinilor la interval de 1 minut. Revista Automobila estima la 6000 numărul de persoane din diferitele incinte dispuse de-a lungul circuitului, la aceștia adăugându-se, conform ziarului Universul, câteva mii de persoane dispuse de-a lungul traseului. Din cei 10 înscriși, trei nu au mai luat parte, unul a fost descalificat, iar alți doi au avut probleme tehnice. Majoritatea erau membri importanți ai ACR, precum Leon Leonida, George Valentin Bibescu, Jean Cămărașanu, Ștefan Gaillac și Ion Maican.
Leon Leonida nu a participat la cursă, fiind bolnav, dar au fost prezentate automobilele sale
„Societatea Leonida&co, condusă de Leon Leonida, construise un chioșc în fața tribunei. Coroborind informațiile documentare cu fotografiile, reiese că acesta, pe lângă gama de accesorii comercializate, adăpostea în partea dreaptă cele două automobile pe care trebuia să le piloteze Leon Leonida, un Mercedes și un Pipe, iar in partea stângă expunea cele două automobile pe care le comercializa, un Pipe și un Fiat. Starea de sănătate nu i-a permis lui Leon Leonida să piloteze în acea zi. Totuși mașina Pipe 80 HP a parcurs un tur demonstrativ după încheierea evenimentului, fiind condusă de directorul firmei belgiene Pipe, dl. Vasselot”, Cutiile Lumiere din București-serie fotografică și o cursă automobilistică de la începutul secolului al XX-lea”.
Istoricul militar dr. Emil Boboescu a analizat uniformele, armamentul și echipamentul cadrelor militare prezente la eveniment
In fotografii îi distingem pe jandarmii rurali, purtători ai capelelor “românești” de trupă, ai eghileților albi dubli și ai săbiilor. Vedem cum arăta un sergent de stradă în ținută de ceremonie, cu epoleți cu solzi metalici și mănuși albe, cum se prezentau jandarmii pedeștri sau ofițerii. Poliția Bucureștiului avea uniforme negre cu însemne galbene, iar gradele erau indicate prin stele cu epoleți și stele sau broderii la gulere, model de uniformă introdus în anul 1906.
“Noi am venit cu gândul de a vedea albume de fotografie și am descoperit aceste cutii”
B365.ro: Cum ați descoperit, identificat și cercetat această sursă fotografică istorică, “Cutiile Lumiere”? Ce a presupus abordarea identificării “pe mai multe voci”?
Ana-Cristina Irian: A fost un experiment, mai degrabă, și cred că experimentul a fost unul de succes. Am descoperit acest material fotografic în urma a două proiecte la care am participat. În primăvară anului 2017, am participat în calitate de vizitator al Casei Cesianu-Racovitză, la un proiect care își propunea alcătuirea unui hărți a Bucureștiului prin poveștile oamenilor, activată printr-un tir ghidat performativ, o hartă senzorială. Așa am aflat despre o parte din această colecție, nu neapărat despre colecția de fotografie, ci despre cea de documente. Ulterior, am participat la un proiect de identificare a unor colecții și arhive private și, astfel, am ajuns și la colecția domnului Alexandru Ștefan Mihăilescu. Noi am venit cu gândul de a vedea albume de fotografie și am descoperit aceste cutii. Spun “Colecții” pentru că atunci când avem de-a face cu o colecție ca aceasta, materialul nu este neapărat catalogat, chiar dacă proprietarul știe multe lucru despre materialul pe care îl deține. Când avem de-a face cu o arhivă există deja o catalogare formală a materialului respectiv, fie că e vorba despre documente, fie că e vorba de fotografii”.
“Am descoperit două cutii Lumiere bine conservate, cutii de carton personalizate în care erau așezate clișeele fotografice pe sticlă comercializate de firma Lumiere”
B365.ro: Cred că a fost o mare surpriză. Nu mai umblase nimeni la cutiile Lumiere de peste o sută de ani?
Cristina Irian: Nu, și de aceea s-au și păstrat atât de bine. Am descoperit două cutii Lumiere bine conservate (cutii de carton personalizate în care erau așezate clișeele fotografice pe sticlă comercializate de firma Lumiere), pline de clișee pe sticlă, filme plane și câteva fotografii pozitiv cu imagini din București și din alte localități.
“Am digitalizat materialul împreună cu Cezar-Mario Popescu, cunoscut publicului pentru desfășurarea procesului de digitalizare și popularizare a Colecției Costică Acsinte din Slobozia”
B365.ro: Cum ați adunat și ați pus cap la cap toate informațiile?
Ana-Cristina Irian: Am recuperat materialul și l-am digitalizat împreună cu Cezar-Mario Popescu, cunoscut publicului pentru desfășurarea procesului de digitalizare și popularizare a Colecției Costică Acsinte din Slobozia. În momentul în care am digitalizat fotografiile am identificat și o perioadă aproximativă, anul 1906, este destul de complicat să faci aceasta când ai puține indicii. Apoi m-am adresat istoricilor dr. Nicolae Macovei și dr. Emil Boboescu. Anul 1908, anul în care au fost făcute fotografiile, a fost stabilit în funcție de o serie de însemne și informații specifice și surse la care am avut acces ulterior procesului de digitalizare. Practic, am studiat toate detaliile care existau de la organizare, la tipul de mașină și de uniformă pe care îl putem distinge în imagine.
“Este o șansă micrometrică să găsești în surse distincte negativele de acum aproape 120 de ani și câteva pozitive”
Ana-Cristina Irian: De asemenea, a fost solicitată participarea unei persoane care deține un blog, Andrei Alex, un pasionat al curselor auto. Asta a fost partea cea mai interesantă a acestei povești. Dumnealui a găsit pe o rețea de socializare câteva pozitive ale acestor negative din cutiile Lumiere. Este o șansă micrometrică să găsești în surse distincte negativele de acum aproape 120 de ani și câteva pozitive.
“Noi suntem obișnuiți să vedem, mai degrabă, portrete de tip carte de visite sau, în general, de studio ale unor persoane din lumea de sus din acea epocă”
B365. ro: Ce ne spun aceste fotografii? Ce ne spune” trecutul care vorbește neîntrebat”?
Ana-Cristina Irian: Fotografiile sunt interesante și pentru că ne prezintă mai mult decât o cursă automobilistică. Vedem un spirit al epocii, putem citi imaginile prin ceea ce apare imediat în prim plan, prin ceea ce distingem în plan secund, vedem starea Șoselei, clădirile, oamenii. Noi am încercat din hărți vechi și din fotografii aeriene realizate la o distanță de 20 de ani să reconstituim locul faptei. Este interesant pentru că vedem și cursa și lumea, straturile sociale ale Bucureștiului. În imagini apar oameni care au venit să vadă cursa, au plătit un bilet în picioare sau la tribună, apar cei care ajută la organizarea acesteia. Vedem și oameni care nu sunt neapărat bine îmbrăcăți, o lume diversificată cu care nu suntem neapărat familiari în fotografia de epocă. Noi suntem obișnuiți să vedem, mai degrabă, portrete de tip carte de visite sau, în general, de studio ale unor persoane din lumea de sus din acea epocă.
B365.ro: Cine a făcut fotografiile? Ce sugerează construcția seriei? Era un fotograf profesionist?
Ana-Cristina Irian: Era, mai degrabă, o persoană familiarizată cu fotografia, cutia în sine include fotografii care au fost realizate în familie pe parcursul a 30 de ani. Foarte probabil să fi fost cineva din familia Stephănescu, bănuim.
“A fost o cursă emblematică pentru istoria Bucureștiului, mai ales că avea loc în primii ani ai automobilismului”
B365.ro: La cursă au fost prezenți și principii Carol si Elisabeta, copiii Principesei moștenitoare Maria?
Ana-Cristina Irian: Da, cu siguranță este vorba despre un eveniment important, din moment ce aflăm informații despre această cursă în presa vremii. A fost o cursă emblematică pentru istoria Bucureștiului, mai ales că avea loc în primii ani ai automobilismului.
Vezi AICI și AICI studiul „Cutiile Lumiere din București-serie fotografică și o cursă automobilistică de la începutul secolului al XX-lea”, publicat în Studii și Articole de Istorie LXXXVII
Cele mai noi articole
