FOTO | Vestitele „Blocuri Roșii” din Ferentari, pe când erau încă în construcție, acum mai bine de opt decenii

15 ian. 2025
13392 afișări
FOTO | Vestitele „Blocuri Roșii” din Ferentari, pe când erau încă în construcție, acum mai bine de opt decenii
Sursa foto: Agerpres

Ferentari este de obicei considerat „acel” cartier al Capitalei, locul veșnic rău famat despre care oricare bucureștean (fie el corporatist, taximetrist sau orice altă ocupație) are pregătită o anecdotă sau o poveste în cazul în care discuția e vreodată purtată spre modestul cartier din sud-vestul Bucureștiului. Ferentari este mai mult de atât însă, nu este doar o culegere de povești auzite, încurcate și răsamestecate, este o comunitate, un colț de Capitală cu o poveste aparte.

De la sat mărginaș, la mahala modestă și apoi cartier. Cam așa ar putea să fie descrisă într-o manieră fugară istoria cartierului Ferentari, despre care și cetățenii și politicienii preferă să își aducă aminte drept „țapul ispășitor” al Bucureștiului, sperietoarea întregului oraș, Un aspect interesant de altfel, deoarece alte cartiere rău famate din oraș și-au lepădat de-a lungul anilor reputația negativă, precum Groapa lui Ouatu’ sau Mahalaua Dracului odată cu trecerea anului, fapt care se poate pune și pe seama localizării pe harta Capitalei.

FOTO | „Blocurile Roșii” din Ferentari, în timp ce erau construite

Acum mai bine de 120 de ani, pe locul cartierului Ferentari de azi se afla o mahala de la marginea Bucureștiului care aduna laolaltă o mulțime de familii nevoiașe, care locuiau în bordeie sărăcăcioase. Modernizarea spațiului Ferentari-Rahova a început abia după cel de-Al Doilea Război Mondial, când au fost ridicate blocuri, precum „Blocurile Roșii” din imaginile-document din arhiva Agerpres. În aceste blocuri de trei etaje au fost amenajate aproape 600 de apartamente.

Fenomenul poate fi explicat atât prin prisma modernizării și a extinderii Bucureștiului, cât și prin afluxul oamenilor veniți dinspre locuitorii satelor din apropiere, care au venit aici odată cu dezvoltarea activității industriale. Cu toate acestea, din colectivul public nu a dispărut „patalamaua” de cartier rău famat atribuită cartierului Ferentari.

Proiectul de modernizare și sistematizare a mahalalei a început din anii 1946-1947 și a venit în întâmpinarea acțiunilor începute în perioada interbelică, dar care fuseseră încete și la o scară mult mai mică prin comparație. Astfel, pe lângă „blocurile roșii”, în Ferentari au apărut în doar câțiva ani și magazine, și școli, și un cinematograf, elemente-cheie ale unui proiect imobiliar gândit să modernizeze și să revitalizeze zona din sud-vestul Bucureștiului, chiar dacă este vorba despre locuințe cu un grad redus de confort prin comparație cu blocuri construite în alte părți ale Capitalei.

Sursa foto: Agerpres
Sursa foto: Agerpres

Citește și

Cookies