FOTO ❤️ „Vai, ce-mi plac reclamele și copertinele.. Sunt așa, armonioase!” Și domnii la costum, și doamnele cochete!” Piața Sfântul Gheorghe din foarte vechiul București

02 iul. 2024
1722 afișări
FOTO ❤️
FOTO | "Vai, ce-mi plac reclamele și copertinele.. Sunt așa, armonioase! Și domnii la costum, și doamnele cochete!" Piața Sfântul Gheorghe din foarte vechiul București | Imagine colorizată cu AI/Sursa foto: Arhiva istorică Agerpres

Piața Sfântul Gheorghe, cunoscută și drept “kilometrul zero al Bucureștiului”, era un loc plin de viață de la răsxrucea dintre Piaţa de Flori şi Halele Centrale, Hala de vechituri de la Sfânta Vineri şi Colţea. 

Agerpres amintește că, dinspre Uliţa Colţei, piaţa se intersecta cu strada Lipscani. Pe aici trecea prima linie de tramvai cu cai inaugurată în anul 1872. Astăzi, bulevardul Brătianu (mai întâi numit Brâncoveanu) trece peste ceea ce fusese Piaţa Sf. Gheorghe la începutul anilor 1800.  

Prin Piața Sfântul Gheorghe din București, în 1944

În 1936, au început lucrările de prelungire a bulevardului Colței (așa se numea la acea vreme bulevardul care unea Piaţa Romană de Piața  Universităţii, azi Magheru și Bălcescu) până la Piața Națiunii (actuala Piața Unirii), iar noul drum „tăia” în două vechiul cartier comercial din jurul Lipscanilor.

În imaginea de mai jos – varianta originală din arhiva Agerpres, vedem Piața Sfântul Gherghe așa cum arăta ea în anul 1944: un loc plin de prăvălii, toate cu reclame ba pe copertinele parasolare, ba pe frontispiciu, ba din cele montate pe perete, să îndrume cumpărătorul înspre târguit.

Și, așa cum sesizează o tânără din Bucureștiul de acum, e un fel unic de armonie în arhitectura comercială a timpului și a locului.

Și tot remarcabili sunt și bucureștenii vremii: domni eleganți, la costum și pălărie și doamne cochete care umplu piața.

FOTO
Piața Sfântul Gheorghe din București în anul 1944 | Sursa foto: Arhiva istorică Agerpres

Piața Sfântul Gheorghe de demult și vechiul București

Felul în care arăta Bucureștiul interbelic e rezultatul eforturilor de sistematizare a orașului, început la sfârșitul secolului al XIX-lea, mai precis în 1893.

Revista Arhitectura amintește că ,anul 1893 e anul în care a luat aștere proiectul de sistematizare a Bucureștiului, cunoscut sub denumirea de „planul Orăscu”, și se proiecta noua axă nord-sud a Capitalei.

Arhitectul Alexandru Orăscu aprecia că zona centrală a bulevardului va avea un caracter funcțional particular: „case administrative, de speculă și distracție”:

În spiritul și litera acestui plan, așa se va dezvolta toată zona centrală a Capitalei în deceniile următoare și, în special, în perioada interbelică, atunci când imobilele mari cu apartamente și funcțiuni comerciale și de servicii se ridică în lungul bulevardelor și al străzilor principale.

Multe dintre acele imobile, amintește aceeași sursă, sunt „palate” ale marilor societăți și întreprinderi private. Ele erau, în primul rând, sediile ale acestor companiin și locuințe destinate angajaților.

Clădirile din centrul vechiului București „răspundeau tuturor cerințelor urbane moderne de ordin economic, social și cultural, de la o foarte eficientă utilizare a terenului și dotări tehnice moderne la un nou mod de locuire și muncă și o nouă imagine urbană.”

Poate vrei să citești și:

 

Cookies