FOTO | Una dintre cele mai grele ierni din București, în imagini document. Vifornița din ’54, când toată lumea a ieșit la deszăpezit străzi, linii de tramvai și calea ferată

26 ian. 2023
26785 afișări
FOTO | Una dintre cele mai grele ierni din București, în imagini document. Vifornița din '54, când toată lumea a ieșit la deszăpezit străzi, linii de tramvai și calea ferată
FOTO | Una dintre cele mai grele ierni din București, în imagini document. Vifornița din 54, când toată lumea a ieșit la deszăpezit străzi, linii de tramvai și calea ferată | Sursa foto: Agerpres

Ierni sunt mai degrabă cu numele în București în ultimii câțiva ani, când a nins o dată, maximum de două ori pe anotimp, și atunci cu sfială.

Până nu demult, și iarna asta a fost, în București, mai curând o preacinstită primăvară, Dar la meteo se tot anunță că primăvara s-a terminat, pe la sfârșit de ianuarie am avut primul cod galben de ninsori în București în iarna 2023. Mai întâi, a fulguit puțin și-a stat.

În așteptarea zăpezilor (sau poate că nu), să ne amintim una dintre cele mai grele ierni din București: iarna din 1945.

Zăpada cât casa din ’54, una dintre cele mai rele ierni din București

Într-un documentar în imagini, Agerpres amintește cum, în urmă cu 69 de ani, România toată, cu tot cu Capitala ei, s-a confruntat cu unul dintre cele mai puternice episoade de viscol.

Atunci, în București, între 1 şi 4 februarie 1954, dar şi în zilele de 17, 18 şi 19 februarie, din cer parcă picau direct nămeți.

Pe 3 februarie 1954, prognoza pentru Capitală a Institutului Meteorologic Central din Bucureşti suna așa:

În Bucureşti: Vremea închisă şi geroasă cu cerul acoperit. Vântul va sufla tare din sectorul estic. Temperatura coboară noaptea între minus 15 grade şi minus 17 grade, iar ziua dela minus 8 grade la minus 10 grade. Ninsoare intermitentă şi viscol. În cursul după amiezii de mâine, viscolul în curs de încetare. Pentru următoarele două zile vreme închisă cu ninsoare.’

A nins atât de mult și s-au ridicat nămeți atât de mari încât, pe 5 februarie 1954, Consiliul de Miniştri a transmis la radio  un comunicat prin care se făcea apel la ”muncitori, ingineri, tehnicieni, funcţionari din ministere şi instituţii, comunişti şi deputaţi ai sfaturilor populare, gospodine, ţărani, elevi, studenţi” să iasă la deszăpezirea străzilor, căilor ferate şi a drumurilor.

FOTO | Una dintre cele mai grele ierni din București, în imagini document. Vifornița din 54, când toată lumea a ieșit la deszăpezit străzi, linii de tramvai și calea ferată
Bucureșteni la deszăpezit orașul, februarie 1956 | Sursa foto: Agerpres

La București, vremea s-a mai îmbunat într-o noapte

În noaptea de 3 spre 4 februarie, vifornița s-a mai potolit în Capitală, iar peste zi s-a oprit complet viscolul. Și-atunci a început un teribil efort colectiv de îndepărtare a troienelor.

FOTO | Una dintre cele mai grele ierni din București, în imagini document. Vifornița din 54, când toată lumea a ieșit la deszăpezit străzi, linii de tramvai și calea ferată
Triene în Gara de Nord, februarie 1954 | Sursa foto: Agerpres

Ofiţeri şi soldați au ieșit la deszăpezit în Gara de Nord, Triaj, Chitila, Filaret și Obor și la dat nămeții de pe șoselele  Cotroceni, Panduri, Elefterie, porţiunea dintre Podul Herăstrău şi Piaţa Victoriei, dar și de pe liniile de tramvai.

Apoi, a venit un nou apel. Duminică, pe 7 februarie 1954, locuitorii Capitalei, dar și ai raioanelor au fost chemaţi să iasă la curățarea drumurilor principale, a străzilor, a căilor ferate, pentru a se putea face aprovizionarea cu alimente, medicamente, pentru a se asigura asistenţa medicală în caz de nevoie. 140.000 de locuitori ai Capitalei au deszăpezit 1.188 de străzi. Presa vremii relata: 

(…) În afară de deszăpezirea străzilor, în raionul Tudor Vladimirescu, cetăţenii au lucrat la decongestionarea de troiene a depozitelor de lemne. Numeroşi cetăţeni au lucrat la desfundarea liniei ferate dela Gara de Est. (…) În Capitală, au fost redate circulaţiei până în ziua de 8 februarie, 20 linii de tramvai, dintre care 15 pe întreg traseul .

FOTO | Una dintre cele mai grele ierni din București, în imagini document. Vifornița din 54, când toată lumea a ieșit la deszăpezit străzi, linii de tramvai și calea ferată
Sursa foto: Agerpres
FOTO | Una dintre cele mai grele ierni din București, în imagini document. Vifornița din 54, când toată lumea a ieșit la deszăpezit străzi, linii de tramvai și calea ferată
Sursa foto: Agerpres

Nămeții uneia din cele mai grele ierni din București au fost scoși din oraș

Cum cantitatea de zăpadă căzută în București era uriașă, de teama inundațiilor pe care le-ar fi putut provoca la topire, nămeții au fost încărcați în camioane și în căruţe și au fost fie vărsați în  Dâmboviţa, fie împrăştiați pe terenurile virane din jurul Capitalei. O știre Agerpres din 15 februarie 1954 anunța:

(…) spre Dâmboviţa şi terenurile virane se îndreaptă şiruri întregi de camioane încărcate cu zăpadă. În zilele de 13 şi 14 februarie au luat parte la acţiunile de deszăpezire aproape 50.000 de cetăţeni din Capitală, care au lucrat la ridicarea zăpezii din pieţele ”28 Martie”, ”16 Februarie”, ”7 Noiembrie”, Bdul ”1848”, de pe drumurile de acces la depozitele de lemne, precum şi în cartierul Floreasca, podul Băneasa, podul Basarab, podul Constanţa, şoseaua Chitilei, bdul Bucureştii-Noi, bdul 1 Mai etc. La lucrările de evacuare a zăpezii din Capitală, în ziua şi noaptea de 13 februarie şi în ziua de 14 februarie au lucrat 920 de camioane, care au transportat însemnate cantităţi de zăpadă.’.

FOTO | Una dintre cele mai grele ierni din București, în imagini document. Vifornița din 54, când toată lumea a ieșit la deszăpezit străzi, linii de tramvai și calea ferată
Sursa foto: Agerpres
FOTO | Una dintre cele mai grele ierni din București, în imagini document. Vifornița din 54, când toată lumea a ieșit la deszăpezit străzi, linii de tramvai și calea ferată
Zăpada căzută în București, încărcată în camioane | Sursa foto: Agerpres

Și taman după ce vremea părea că se potolise și orașul fusese curățat, un nou episod de viscol s-a abătut asupra Capitalei. La două săptămâni distanță, iar viforniță, scria ziarul „Scânteia” în ediția din 19 februarie 1954.

Viscolul a început din nou să bată cu putere. Rafale puternice de vânt au adus cu ele mari cantităţi de zăpadă, ameninţând blocarea drumurilor, îngreunând circulaţia şi aprovizionarea”.  

Iarna grea din Bucureștiul lui 1954 a venit din Groenlanda

Tot presa vremii scrie că, după ce a cules informații de peste tot și a analizat hărți,  Institutului Meteorologic Central din Bucureşti a găsit explicația științifică a episodului de iarnă severă:

Astfel, în Groenlanda s-a format o regiune cu presiune foarte mare, un anticiclon. Datorită rotaţiei pământului, masele reci şi în parte umede de aer arctic au coborât peste zona maximelor barometrice din Europa. În drumul lor, din cauza zăpezii căzute pe continent, aceste mase de aer s-au răcit şi mai mult. În acelaşi timp, în regiunea Mediteranei, masele de aer cald şi umed au format o depresiune, zonă cu presiune scăzută, care s-a dezvoltat. S-au creat astfel două rezervoare cu presiune diferită care tindeau spre echilibru. Din această cauză, distanţa dintre ele s-a micşorat, astfel încât scurgerea maselor de aer rece pe dedesubtul aerului cald, care s-a produs în Peninsula Balcanică a devenit violentă, dând naştere viscolului.’

Acum, salt în timp:  anul 2023, luna ianuarie, ziua 19 (a picat într-o joi), Atunci, în Capitală, vremea a fost extraordinar de caldă. În București s-a înregistrat un nou record absolut pentru prima lună a anului: +20,9 C la stația meteo Băneasa.

Cookies