FOTO | Un bloc din sectorul 2 stă să se prăbușească. Locatar disperat: ”Domnule primar, cad tavanele pe copii, vă rugăm faceți ceva”. Ce spune legea 

Un set de poze publicat pe Facebook – Sector 2 Informații și Dezbateri – a aprins cartierul: tencuială căzută, mucegai, pereți crăpați și un strigăt direct către primar: Domnule primar, cad tavanele pe copii. Comentariile au tranșat situația în două secunde: ”nu primăria, asociația”.

A pornit de la o postare cu poze de pe strada Nada Florilor 44: un bloc cu tavane scorojite, infiltrații și bucăți de tencuială gata să cadă. Mesajul bucureșteanului: cad tavanele pe copii, faceți ceva.

Sub poze, zeci de comentarii și aceeași replică, repetată în zeci de feluri: „nu primăria îți repară blocul, ci asociația de proprietari”. E și corect – dar e doar prima jumătate a poveștii. A doua jumătate, pe care n-o spune nimeni în comentarii, e cea care schimbă tot.

Partea 1: banii. Aici comentariile au dreptate

Blocul e al proprietarilor. Deci reparația lui, tot a lor. Legea care reglementează viața la bloc, Legea 196/2018, spune limpede că administrarea, întreținerea, repararea și reabilitarea proprietății comune sunt în sarcina asociației de proprietari. Iar ”proprietate comună” înseamnă fix ce vezi în poze: scările, podul, instalațiile de apă și canalizare, locurile de trecere. Tavanul casei scării, conducta care curge, mucegaiul de pe perete – toate intră aici.

Banii pentru asta ar trebui să existe deja. Legea obligă fiecare asociație să strângă fond de reparații, care, spune textul, se folosește numai pentru consolidarea blocului, reabilitarea termică și repararea proprietății comune. Și nu scapă nimeni cu ”eu stau jos, nu mă privește”: cheltuiala se împarte între toți proprietarii, indiferent de etaj.

Partea 2: viața oamenilor. Aici comentariile tac

Dar întrebarea reală nu e doar ”cine plătește”. E ”poate primăria să se uite cum cade blocul pe copii?”. Iar răspunsul legii e: nu, nu poate. În clipa în care un imobil chiar devine periculos, povestea iese din ”întreținere privată” și intră în ”siguranță publică”. Și acolo primăria nu mai e privitor.

Legea prevede că, pentru construcțiile care prezintă pericol public, autorizația pentru lucrările de intervenție în primă urgență se emite imediat de către autoritate. Iar norma de aplicare merge mai departe: pentru clădirile din proprietate privată care pun în pericol siguranța publică, primarul are obligația de a notifica proprietarul cu privire la responsabilitățile ce îi revin.

Primarul e dator să se sesizeze, să someze, să forțeze proprietarii să acționeze – și, la pericol iminent, să intervină și să evacueze pentru consolidări. Iar dacă imobilul ajunge încadrat în clasa I de risc seismic și prezintă pericol public, intră într-un regim și mai strict, unde consolidarea nu mai e opțională.

Așadar, primăria nu-ți decontează reparația, dar nu are voie să se întoarcă cu spatele când blocul amenință vieți. Una e finanțarea. Alta e paza.

Soluția: două adrese, nu una

Pentru locatarii de pe Nada Florilor și pentru oricine se trezește cu tavanul în cap:

La asociație, pentru bani și reparație. Verifică întâi dacă blocul are asociație de proprietari legal constituită. Fără ea, nu există fond de reparații și nici acces la programele primăriei. Apoi convoacă adunarea generală, deblochează fondul, votează reparația.

La primărie, pentru pază și urgență. Dacă e pericol real, cere în scris o expertiză tehnică și sesizează Primăria de Sector. Notificarea în scris obligă autoritatea să răspundă și pune presiunea unde trebuie. La pericol iminent, sună și la 112 / ISU -evacuarea și sprijinirea nu așteaptă ședința de bloc.

Pentru anvelopare și eficiență energetică, asociația depune dosar la primărie, în programul de reabilitare termică, cu mențiunea că și acolo proprietarii pun o parte din bani.