FOTO | Uimitoarea Floreasca. Imagini-document de-acum 70 de ani, când se construia de zor cartierul născut pe fosta groapă de gunoi a Bucureștiului

25 aug. 2023
8310 afișări
FOTO | Uimitoarea Floreasca. Imagini-document de-acum 70 de ani, când se construia de zor cartierul născut pe fosta groapă de gunoi a Bucureștiului
FOTO | Uimitoarea Floreasca. Imagini-document de-acum aproape 100 de ani, când se construia de zor cartierul născut pe fost groapă de gunoi a Bucureștiului | Foto: Agerpres

Floreasca, uimitorul cartier ridicat pe fosta groapă de gunoi a Bucureștiului, are o istorie care se împarte în trei perioade definitorii.

Zorii unuia dintre cele mai cochete cartiere din București

Despre prima, cea de dinainte de comunism, se știu destul de puține lucruri. În cea de-a doua, în anii RPR/RSR, aici au fost construite cele mai multe clădiri – blocurile mititele  la atât de mare căutare acum –  și tot atunci au fost „tăiate” străzile pe care mergem și-n ziua de azi.

Floreasca în 1952
Cartierul Floreasca în anul 1952 | Sursa foto: Agerpres

Floreasca, bucată de moșie domnească din njurul orașului în secolele XVI-XVV

Actualul cartier Floreasca era, în secolele XVI-XVII, o parte din moșia domnească din jurul orașului București. O bucată de pământ pe care trecea, cândva  “Drumul Plăcintei” și se îndrepta spre București. Și cum moșia le-a aparținut  boierilor Florești, când a devenit cartier a primit numele Floreasca.

O perioadă importantă în istoria acestui spațiu iconic din București începe după 1910, când arhitectul Ion D. Trajanescu a proiectat ansamblul de locuințe individuale pe care Societatea Comunală de Locuințe Ieftine din București le-a construit în așa-numita  „parcelare Floreasca”.

Cartierul Floreasca
1965, constructii noi de locuinte in cartierul Floreasca din București | Sursa foto: Agerpres

Atelier Liternet amintește că primul motiv pentru inițierea acestui proiect de noi locuințe a fost afluxul masiv de populație de după primul Război Mondial:

Nevoia de adăpost a acestei populaţii a impus nevoia de concentrare a locuinţelor. Locuinţa familială, răsfățată, de jur-împrejur de soare, de lumină și de flori, și destul de izolată de alte locuinţe nu mai poate fi apanajul tuturor şi nu mai poate rămâne în centrul oraşului… însăși Societatea Comunală de Locuinţe Ieftine, a început a construi corpuri de clădiri cu mai multe locuinţe. Nu este mai puţin adevărat că acest sistem de locuinţe a fost, de la început, primit cu prea puţină simpatie de public (Răzvan Voinea, Dana Dolghin, Parcelarea Floreasca – povestea unuia dintre cel mai atractive cartiere din Bucureşti)

Tot despre Floreasca mai trebuie amintit momentul 1935, când  compania Ford a construit în cartierul bucureștean  prima sa mare linie de montaj din estul Europei. S-au produs aici mii de mașini, compania având pe linie două modele.

Comuniștii au schimbat destinația clădirii uzinei Ford România, care a devenit fabrica Automatica.  După 1989, a mai funcționat o vreme, dar nu multă.

Fațada clădirii și o parte a imobilului încă mai pot fi văzute pe Calea Floreasca, păstrând aspectul de la inaugurare, din 1935.

Îți recomandăm să citești și:

Cookies