Floreasca, uimitorul cartier ridicat pe fosta groapă de gunoi a Bucureștiului, are o istorie care se împarte în trei perioade definitorii.
Despre prima, cea de dinainte de comunism, se știu destul de puține lucruri. În cea de-a doua, în anii RPR/RSR, aici au fost construite cele mai multe clădiri – blocurile mititele la atât de mare căutare acum – și tot atunci au fost „tăiate” străzile pe care mergem și-n ziua de azi.
Actualul cartier Floreasca era, în secolele XVI-XVII, o parte din moșia domnească din jurul orașului București.O bucată de pământ pe care trecea, cândva “Drumul Plăcintei” și se îndrepta spre București. Și cum moșia le-a aparținut boierilor Florești, când a devenit cartier a primit numele Floreasca.
O perioadă importantă în istoria acestui spațiu iconic din București începe după 1910, când arhitectul Ion D. Trajanescu a proiectat ansamblul de locuințe individuale pe care Societatea Comunală de Locuințe Ieftine din București cle-a construit în așa-numita „parcelare Floreasca”.
Atelier Liternet amintește că primul motiv pentru iniţierea acestui proiect de noi locuințe a fost afluxul masiv de populaţie de după primul Război Mondial:
Nevoia de adăpost a acestei populaţii a impus nevoia de concentrare a locuinţelor. Locuinţa familială, răsfăţată, de jur-împrejur de soare, de lumină şi de flori, şi destul de izolată de alte locuinţe nu mai poate fi apanajul tuturor şi nu mai poate rămâne în centrul oraşului… însăşi Soc. Comunală de Locuinţe Ieftine, a început a construi corpuri de clădiri cu mai multe locuinţe. Nu este mai puţin adevărat că acest sistem de locuinţe a fost, de la început, primit cu prea puţină simpatie de public (Răzvan Voinea, Dana Dolghin, Parcelarea Floreasca – povestea unuia dintre cel mai atractive cartiere din Bucureşti)
Tot despre Floreasca mai trebuie amintit momentul 1835, când compania Ford a construit în cartierul bucureștean prima sa mare linie de montaj din estul Eurooei. S-au produs aici mii de mașini, compania având pe linie două modele.
Comuniștii au schimbat destinația clădirii uzinei Ford România, care a devenit fabrica Automatica. După 1989, a mai funcționat o vreme, dar nu multă.
Fațada clădirii și o parte a imobilului încă mai pot fi văzute pe Calea Floreasca, păstrând aspectul de la inaugurare, din 1935.
Îți recomandăm să citești și:
