FOTO | Tragicul destin al a blocului „Café de la Paix”, ultimul refugiu al boemei bucureștene. Călătoriei în timp pe calea Victoriei, cu oprire la numărul 31

Imobilul situat pe Calea Victoriei nr. 31 din București, cunoscut drept fostul „Bloc Cafe de la Paix”, este încadrat în clasa de risc seismic Rsl.

În prezent, blocul istoric reprezintă un pericol public, având subsolul și parterul evacuate din cauza degradării, în timp ce etajele superioare rămân locuite.

Construcția inițială a fpst ridicată în jurul anului 1876, spun cei de la Patri-Arh, pentru prințul Callimachi, având subsol, parter și două etaje.

Amplasat în zona protejată nr. 16 „Victoriei”, reglementată prin HCGMB nr. 279 din 2000, imobilul nu figurează însă pe lista monumentelor istorice, deși face parte din ansamblul vechiului Pod al Mogoșoaiei.

De la eleganța pariziană la centrul boemei literare bucureștene

La parterul clădirii s-a deschis, în vara anului 1936, celebra cafenea „Café de la Paix”.

Deschiderea localului a fost marcată cu entuziasm de preză, ziarul „Adevărul” descriindu-l ca fiind un spațiu distins, cu mobilier elegant și vitrine luminoase.

Supranumită succesoarea cafenelei Capșa, Café de la Paix a devenit rapid locul preferat de întâlnire al scriitorilor consacrați, precum Ion Minulescu, Mihail Sorbul, Șerban Cioculescu sau istoricul literar Lucian Predescu.

De asemenea, la mesele din fundul sălii se aduna tânăra generație de creatori, reprezentată de Vintilă Horia, Ovid Caledoniu și Ștefan Baciu.

Schimbările structurale din perioada comunistă

După încetarea activității cafenelei în jurul anului 1948, spațiul comercial a găzduit magazinul de stofe „Lâna de Aur” și, din anul 1970, restaurantul Simplon.

Proprietarii restaurantului au intervenit major asupra interiorului, demolând pereți de rezistență pentru extinderea saloanelor și blocând curtea interuiară prin construirea unui corp de depozitare.

Ulterior, în urma seismului din 1977, etajul al cincilea, care a fost adăugat în 1934, a fost complet demolat pentru reducerea sarcinilor, fiind îndepărtate și balcoanele de pe fațada vestică.

Ce spun expertizele tehnice

Evaluările tehnice realizate în anul 1955 de inginerul Mihai Ursachescu, reconfirmate în 2008 și actualizare în 2014, au arătat un grad de asigurare seismică  de doar 34 de puncte.

În prezent, regimul de proprietate este mixt, astfel că, subsolul și parterul aparțin Statului Român prin Municipiul București în proporție de 92,51% și 7,49% unor private, iar etajele 1-4 aparțin locatarilor.

Deși Asociația de Proprietari a obținut Certificatul de Urbanism nr. 1251/1176342 din 12 septembrie 2013 și a elaborat proiectul tehnic de consolidare, lucrările necesare rămân urgente.

Te-ar mai putea interesa și:

• FOTO | Invitație în Bucureștiul anilor ’30. Formidabila poveste a orașului interbelic, spusă printr-o expoziție la MMB
• FOTO | De la comisariatele de poliție la primul număr de telefon. Care este povestea neștiută a numărului de urgență din Bucureștiul interbelic
• FOTO | Inima frântă a Bucureștiului: Mănăstirea Văcărești. De la ctitoria Mavrocordaților la celulele de detenție și demolarea comunistă