FOTO | Ștrandul Bragadiru – zis și Izvor, paradisul pierdut din Cotroceni. Avea bazine răcoroase, copaci umbroși, trambuline, vestiare

Ștrandul Bragadiru – sau Ștrandul Izvor, depinde pe cine întrebi – a fost strașnica bălăceală de vară din București pentru generații de străbunici, bunici și părinți din ziua de azi.

Refugiul de vară cu multe bazine și cu mulți copaci la umbra cărora puteai să fugi de fierbințeala zilei era “cocoțat” la buza dealului din Cotroceni unde, acum, se află sediul Ministerului Apărării.

Intrai la scaldă din strada Doctor Staicovici și aveai de străbătut o alee mărginită de pomi mari, care-ți umbreau, și ei, drumul.

„Bazinul Mare” de la ștrandul Bragadiru/Izvor, cu trambulinele lui

Ștrandul Bragadiru / Izvor avea mai multe bazine, iar cel mare era chiar mare. Mai mult decât atât, era în pantă: la intrare, adâncimea era de 1 metru și un pic – practic, pentru toată lumea, era în capătul opus, unde erau și trambulinele, apa era suficient de adâncă să poți sări în siguranță de pe ele.

În zilele fierbinți de vară din București, mai ales în zilele de weekend, slabe erau șansele să prinzi un loc la trambulină. Toată lumea voia să sară măcar o dată.

Vremurile de glorie ale ștrandurilor din București

Un ghid al Bucureștiului, citat de Via București, pune cap la cap situația posibilităților de scaldă din oraș, pe la 1935.

Iar situația nu era deloc rea, Exista ștrandul Kiseleff, inaugurat în 1929, era bazinul cu valuri artificiale de la Lido – unde se bălăcea și regele Mihai când era mic. Erau cele mai moderne și cele mai spectaculoase la vremea lor.

Mersul la ștrand devenise lucru firesc în București. De fapt, era un pic mai mult de-atât: era modă.

Și până să apară „piscina cu valuri” de la Lido și strandul Kiseleff, în București erau deja câteva locuri bune de scaldă. Sigur, cu rigorile morale ale vremii, din care cea mai fermă spunea imperios: doamnele și domnii, îmbăiere separată!

În vechiul ștrand Tirul, care era pe strada Apolodor, la nr. 2,  bucureștenii se îmbăiau pe rând: femeile de la 10 la 12, iar bărbații de la ora 12 încolo. Mai era și un bazin pe bulevardul Maria, „la rond”, descris așa în presa vremii:

În Bulevardul Maria, la rond, e un teren vast, cu plajă de nisip, adus de la mare, cu trei bazine. Ultimul, în construcţie, va fi gata peste câteva zile. Acesta va avea şapte sute de metri pătraţi suprafaţă şi doi până la trei metri adâncime, fiind destinat pentru înnotători. Bazinul special al copiilor are numai 50 cm-110 cm adâncime. Apa se schimbă zilnic la toate bazinele. Mai sunt nu ştiu câte duşuri, apoi aparate de gimnastică, minge, foot-ball… Mai stau la dispoziţie mese cu umbrele, scaune, bănci, cântar, bufet. Ştrandul are o uzină proprie, pentru lumină.

Între 1935 și 1937, în București s-au mai construit două ștranduri: cel de la Obor, și ștrandul din povestea noastră – Bragadiru/Izvor.

Bălăceală banală, de toată ziua, dar și competiții la Bragadiru

În vremurile sale de glorie, ștrandul din Cotroceni găzduia și competiții sportive, cum e aceasta din 1952, de la care am descoperit imagini în arhiva istorică a Agerpres.

Îți recomandăm să citești și:

• Știți că în București a existat cel mai mare bazin din Europa? Povestea Ștrandului Kiseleff, locul preferat de bălăceală în perioada interbelică
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Piscine și ștranduri în București. Asta dacă nu ai timp să dai o fugă la mare