FOTO | Secretele ascunse în pereții Vilei Steinebach din Cotroceni, reședința Principelui Nicolae. O dragoste interzisă, străjuită de dantelărie de piatră

Vila Steinebach, cunoscută în istorie drept Vila Principelul Nicolae al Romțniei, este una dintre cele mai valoroase mărturii ale arhitecturii neoromânești interbelice și ale dramelor din sânul Casei Regale.

Situată pe Bulevardul Eroii Sanitari, la numărul 18 din cartierul Cotroceni, clădirea a fost construită între anii 1915 și 1916 după planurile arhitectului Alfred Popper la comanda lui Laurențiu Steinebach.

Clădirea a fost cumpărată de Principele Nicolae în anul 1925, iar achiziția, spun cei de la Patri-Arh, a marcat începutul unui capitol tumultos legat de viața sentimentală a principelui și de relațiile tensionate cu Dinastia Regală a României.

Legătura cu Palatul Cotroceni și arhitectura de inspirație bizantină

Amplasată vizavi de Palatul Cotroceni, vila a fost ridicată într-o perioadă în care Laurențiu Steinebach îndeplinea un rol administrativ esențial pe lângă Curtea Regală.

Astfel că, relația proprietarului cu familia regală depășea cadrul strict profesional, Regina Maria descriind în jurnalul său clădirea drept „o adevărată bijuterie până în cele mai mici detalii”.

Proiectul poartă amprenta inconfundabilă a arhitectului Alfred Popper, o figură proeminentă a primelor decenii ale secolului trecut.

Fațada imobilului se remarcă prin elemente decorative de inspirație bizantină, incluzând aici și capitpitele de tip bizantin sculptate cu motive zoomorfe, ancadramente traforate cu păuni și elemente vegetale.

Mai mult, execuția detaliilor din piatră a fost realizată de sculptorul Oreste Simonetti.

Căsătoria Principelui Nicolae și conflictul dinastic

În anul 1925, Principele Nicolae, al patrulea copil al Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria, a achiziționat imobilul din Cotroceni pentru viitoarea sa soție, Ioana Dumitrescu-Doletti.

Cei doi s-au căsătorit în secret la 28 octombrie 1931 la conacul din Tohani, fără acordul prealabil al Regelui Carol al II-lea, încălcând astfel Statutul Casei Regale.

Ca urmare a acestei uniuni considerate morganatice, Tribunalul Ilfov a declarat căsătoria nulă în decembrie 1931.

Mai departe, tensiunile dintre Principele Nicolae și Regele Carol al II-lea s-au adâncit considerabil în decursul anilor, menținându-se până în 1937.

Deși Regina Maria a încercat să intervină pentru a mai domoli tensiunile și severitatea acțiunilor, Consiliul de Coroană a decis, la 9 aprilie 1937, excluderea definitivă a Principelui Nicolae din Casa Regală.

Ulterior, acesta a fost nevoit să părăsească țara și să adopte numele de Nicolae Brana.

Urmele postbelice și regimul comunist

Înainte de a pleca în exil, Principele Nicolae a donat vila statului român, cu clauza expresă de a fi transformată în cămin pentru studentele de la Facultatea de Medicină.

Clădirea a intrat, astfel, în administrarea Casei Corpului Didactic.

De asemenea, în aproprierea sa a fost ridicat un imobil unde au locuit personalități precum Liviu Rebreanu sau Ion Minulescu.

Odată cu instaurarea regimului comunist, vila a fost naționalizată și a primit destinații administrative diverse, funcționând ca sediu de ambasadă sau pentru structurile ICRAL Cotroceni.

După anul 1990, imobilul a revenit în prorpietatea privată și a trecut printr-un amplu proces de restaurare.

Te-ar mai putea itneresa și:

• FOTO | Cineastul, armata și ecranul. Cum s-a văzut Războiul din 1877 în primul lungmetraj din istoria cinematografiei naționale, la Teatrul Bulevard din București
• FOTO | Între basoreliefurile Apocalipsei și schimbările de regim. Care este povestea zbucuimată a Cinematografului Marconi din București
• FOTO | Nebănuita poveste a primului restaurant de lux din București. Hotelul Hugues: de la trufe, boemă și cafeaua lui Eminescu, la anonimat