FOTO | Sala Palatului, văzută fantastic din avion, în vremuri în care tot în jur părea pustiu. “OMG, nici nu știu unde să parchez!”

Sala Palatului este, neîndoielnic, una dintre clădirile-simbol ale Bucureștiului.

De fapt, când zici “Sala Palatului”, vorbim despre un întreg ansamblu  arhitectonic alcătuit din clădirea propriu-zisă şi blocurile de locuinţe din jurul ei, construite spre sfârșitul anilor ’50 ai secolului XX.  La fel de neîndoielnic este că punctul central al ansamblului îl reprezintă clădirea Sălii Palatului, un edificiu de formă prismatică, cu acoperiş metalic boltit, o clădire construită între anii 1959 și 1960.

Clădirea din București cu scena de 30 de metri deschidere

Principalii autori ai proiectului Sălii Palatului au fost arhitecţii Horia Maicu, Tiberiu Ricci, Romeo Belea şi Ignace Şerban.  Sala, cu o capacitate de 4.000 de locuri, are o scenă uriașă, cu deschidere de 30 de metri în faţă, 20 metri în spate şi o adâncime de 15 metri.

A fost inaugurată cu un concert susținut, în luna mai a anului 1960 (se împlinesc exact 64 de ani acum!) de către violonistul David Oistrah.

Acesta a fost începutul. Au urmat, de-a lungul timpului, concerte, spectacole de teatru şi film, conferinţe, congrese PCR și lista rămâne de completat.

Aglomerația de azi de la Sala Palatului vs un calm aproape pustiu din anii ’60

Acum, zona este una dintre cele mai aglomerate din București. La aproape orice oră din zi și, categoric, și din noapte, atunci când la Sala Palatului se întâmplă vreun mare concert ori spectacol.

Parcarea – una dintre cele mai mari din centrul Bucureștiului – este, de regulă, plină ochi peste zi.

Și-atunci, imagini precum acestea două, din anii ’60, devin cu atât mai surprinzătoare și mai valoroase.

Acum, pe strada Ion Câmpineanu sunt momente în zi – dese și îndelungate – în care n-ai unde să arunci un ac, darămite să parchezi o mașină. Atunci, așa cum se vede și în. această imagine, puteai juca în deplină siguranță și-un tenis cu piciorul pe mijlocul străzii.

Blocurile de locuințe pe care le vedeți în imagini și care au fost construite în jurul Sălii Palatului au zece nivele și se remarcă prin coloanele de la parter. 

În anii ’60, aceste blocuri aveau fațade în culori pastelate, după cum ne amintește Constantin C. Giurescu în „Istoria Bucureştilor”.  Gândit cu totul special în cadrul acestui ansamblu arhitectonic a fost  blocul-turn cu 18 etaje de pe Câmpineanu, îl vedeți și aici cum domnește și veghează semeț.

Îți recomandăm să citești și:

• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu