Pasiunea cu care abordează domnul Ciprian Ciucu mandatul său de primar general a devenit, deja, o chestiune matematic măsurabilă; ne spune constant că îi „pasă prea mult” de București, că jobul de la PMB e visul vieții sale politice, se înfurie că, „în loc să crească orașul, tre’ să-l salveze”, iar în această dimineață mai vestește un rol eroic pe care și-l asumă (și acesta este un verb preferat al domniei sale)
În această dimineață, dl. Ciucu ne înștiințează că, din cauza unui neajuns major, e nevoit să ia (iar!) taurul de coarne.
Să o luăm cu începutul, unde începutul e situația urbanistică de la Guvern, cu parcarea care ne făcea de rușine la delegațiile străine.
Primarul general al Capitalei ne vorbește, pe Facebook, cu ajutorul parcării de lângă Guvern, despre ceea ce pare, potrivit domniei sale, o meteahnă străveche din primărie: zice că nimic nu se întâmplă din proprie inițiativă, trebuie să zică dânsul orice „ca să se facă”.
Și dă exemplul unei parcări din Piața Victoriei, cea de lângă Guvern, care era în jenantă delăsare până să impună dumnealui aici ordine și disciplină:
Parcarea de lângă Guvern, cu spațiul verde aferent, era într-o stare proastă, lăsată în paragină și nemonetizată de mulți ani. Chiar lângă Guvern, unde vin săptămânal delegații din țară și de afară și era jenant. Fiecare spațiu public contează. Din păcate suntem încă în filmul că „se face dacă cere primarul” și nu există încă în PMB cultura autosesizării și a inițiativei.
Primarul Ciucu publică și imagini înainte și după cu parcarea de lângă Guvern.

Deci, fiindcă aparent nimeni în afară de dumnealui nu muncește cum trebuie, se va munci – ȘI în acest weekend – pentru străzile Bucureștiului:
Mă străduiesc să o construiesc. Altfel, va trebui să iau efectiv și personal fiecare stradă la pas… Ceea ce voi face și în acest week-end.
Efectiv, aceasta pare definiția abnegației administrative.
Efectiv 2, probabil va fi încă un weekend cu multe postări pe Facebook, acolo toți primarii zugrăvesc un oraș superb, cetățenii sunt pricinoși când se enervează că, de exemplu, o ploaie de vară îl transformă într-un mare lac din care n-ai cum să scapi decât fleașcă.
Sursa foto Ciprian Ciucu: Dreamstime