FOTO | Povestea Zinaidei Spânescu, înmormântată în Cimitirul Bellu, omorâtă din gelozie și aruncată pe un câmp de lângă oraș. Se întâmpla în 1921, crima zdguduind Bucureștiul

Cimitirul Bellu din Sectorul 4 al Capitalei ascunde povești nebănuite despre personalități ale unui prezent total diferit față de cel pe care-l trăim, cum este și cazul Zinaidei Spânescu (Wasiliewna Lipina Zinaida). Născută la Petrograd în 1893, fugind la București pentru a-și urma marea sa dragoste, sfârșește omorâtă din gelozie și aruncată pe un câmp de lângă oraș.

Povestea Zinaidei Spânescu, înmormântată în Cimitirul Bellu

Echipa Călători prin România, care documentează în detaliu mormintele din Cimitirul Bellu, îndreaptă reflectorul spre Zinaida Spânescu, a cărei poveste șoca Bucureștiul primei jumătăți a secolului trecut.

Zinaida Spânescu s-a născut la Petrograd, în 1893, pe numele său de fată Wasiliewna Lipina Zinaida. Provenea dintr-o familie numeroasă și iubitoare, iar centrul universului ei era mama, femeia pe care avea s-o poarte cu sine ca pe o rană deschisă, explică Călător prin România.

La vârsta de 25 de ani pleacă din orașul natal, după ce se îndrăgostește de Gheorghe Spânescu, bucureștean respectabil, funcționar cu viață ordonată, și îl urmează în România. Astfel rupe legătura fizică cu Petrogradul și cu mama ei — despărțire care nu va mai fi reparată niciodată.

Povestea capătă contur de roman polițist în februarie 1921, când Zinaida dispare fără urmă. Mai întâi, soțul bănuiește o fugă: o aventură, un bărbat necunoscut. Apoi își schimbă versiunea și o caută prin spitale, convins că un accident i-a frânt pașii. Nicio explicație nu stă în picioare. Poliția începe ancheta, iar liniștea conjugală se fisurează sub întrebări insistente, povestește Asociația Călător prin România.

Cei care ridică suspiciuni sunt frații Șerban (Alexandru, Mihail și Alexandra), apropiați ai familiei. Alexandru, mai ales, fusese prea apropiat de Zinaida.

Cercetările continuă, iar Alexandra se sinucide în arestul poliției. În cele din urmă, Alexandru Șerban recunoaște fapta comisă.

După ce tânăra a creat o prietenie puternică cu Alexandru, acesta a dezvoltat o pasiune obsesivă pentru Zinaida. Ea se împotrivește vehement și, orbit de gelozie, Alexandru o ucide, o bagă într-un geamantan de caleașcă și o aruncă, cu tot cu acesta, pe un câmp de lângă București.

Ancheta demonstrează că moartea nu fusese un accident, nici un impuls de moment, ci o crimă premeditată, pusă în scenă cu sânge rece.

Cazul zguduia Bucureștiul anului 1921.

Poza de pe crucea Zinaidei Spânescu, reconstituită de Călător prin România

Trupul său neînsuflețit se află în Cimitirul Bellu, iar echipa Călător prin România a reușit să reconstituie digital fotografia de pe cruce, care a căzut pradă timpului și degradării.