FOTO | Podul de piatră s-a dărâmat. Era între Curtea Domnească și Izvor. Cum a dispărut podul Mihai Vodă, peste care treceai Dâmbovița în centrul Bucureștiului

Cândva, în vechiul București, între Centrul Istoric și Izvor, chiar unde Dâmbovița cotește spre Piața Unirii, se afla un pod peste Dâmbovița. Se numea podul Mihai Vodă și făcea legătura între mănăstirea care purta același nume (strămutată între timp) și vechea Curte Domnească. Cu timpul, peste el au venit mai multe năpaste: inundațiile din 1975, cutremurul din 1977 și regimul comunist, care a restructurat complet zona. Astfel, în prezent, podul Mihai Vodă mai există doar în arhive și în amintirile celor care au prins acele vremuri și Bucureștiul de odinioară.

Dacă treci astăzi pe porțiunea Dâmboviței dintre Piața Unirii și Izvor e destul de probabil să te gândești pe la jumătatea drumului „chiar așa n-a fost nimeni în atâtea sute de ani să pună un pod aici?”. Ei bine, deși azi nu mai există, cândva, nu chiar așa demult, aici chiar se afla un pod.

Podul de piatră s-a dărâmat. Ce s-a întâmplat cu podul Mihai Vodă

La începuturile sale, podul Mihai Vodă fusese realizat din lemn și era gândit pentru a face legătura pentru căruțe între mănăstirea Radu Vodă (pe vechiul amplasament, care a fost strămutată între timp) și Curtea Domnească. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, podul de lemn a fost dărâmat și a fost ridicat unul nou, din piatră, care avea să dăinuie o bună perioadă din istoria recentă a Bucureștilor. La acea vreme, făcea legătura între dealul Arhivelor, pe malul sudic și mahalaua Gorganilor, aflată pe malul dinspre nord al Dâmboviței.

Odată cu venirea regimului comunist, zilele podului Mihai Vodă și ale întregii zone Izvor-Uranus erau numărate. Betonarea malurilor și planurile de sistematizare a zonei și de a ștergere de pe hartă a cartierului Uranus nu doar că au stârpit o parte din fibra Bucureștiului autentic, ci au ignorat complet podul Mihai Vodă, care, destul de vechi la acea vreme, a avut de suferit. Fusese deja avariat de bombardamentele din Al Doilea Război Mondial, astfel că a fost grav afectat de inundațiile mari din 1975 și de marele cutremur din 1977. Ca urmare, regimul de la acea vreme a decis pur și simplu să îl demoleze la începutul anilor ’80.

Au trecut patru decenii de atunci, și de-a lungul anilor au existat mai multe proiecte inițiate de arhitecți pentru a reda pe cât posibil identitatea zonei mănăstirii Mihai Vodă. Din păcate însă, până acum, au rămas doar atât – proiecte.

Citește și

• Deși la revoluție nici măcar nu era conceput, un dramaturg a pus în scenă dispariția cartierului Uranus. “Când știi pe ce stai, Bucureștiul văzut de pe Casa Poporului este frumos și trist”. I INTERVIU
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie