FOTO | PMB ne arată poze din străinătate, cu orașe înainte și după șantiere, să vedem viitorul luminos și să nu ne mai plângem de haos prezent: „Primarul Ciucu pune Bucureștiul la punct”

Primăria Municipiului București a publicat azi, 3 august 2026, pe Facebook, un album cu opt orașe europene fotografiate înainte și după marile șantiere: Amsterdam, Copenhaga, Paris, Madrid, Bilbao și Londra. Concluzia instituției e limpede: și ei au suportat ani la rând praf, trafic și zgomot, iar acum trăiesc în metropole civilizate.

„Bucureștiul este în urmă, abia acum începe să se pună la punct, dar în următorii cinci ani ne vom mândri cu el”, se arată în postare. Fotografiile sunt foarte frumoase. Copenhaga 2001–2010, Paris 2014–2024, Madrid 2005–2011, Bilbao 1996–2012, Londra 2004–2022. Se vede exact ce înseamnă un plan ținut douăzeci de ani fără să fie rescris la fiecare schimbare de mandat.

„Primarul Ciucu pune Bucureștiul la punct”

PMB scrie că anul acesta primarul general Ciprian Ciucu a deblocat zeci de șantiere, majoritatea pe infrastructură rutieră și termoficare, și că lucrările erau atât de întârziate încât singura alternativă era pierderea banilor europeni deja atrași.

Am nevoie de cinci, chiar șase ani să pun orașul la punct din punct de vedere al infrastructurii. După aceea, venim cu proiecte de regenerare urbană, mai mult verde, curățenie, clădiri îngrijite, spațiu public de calitate, în care să ne placă să trăim, a declarat Ciprian Ciucu

Trei comparații care arată bine în poze

Metroul. Parisul construiește Grand Paris Express, în jur de 200 de kilometri de linii noi și 68 de stații. Bucureștiul construiește Magistrala 6, 14,2 kilometri până la Otopeni, cu termenul împins spre 2028–2029, iar licitația pentru trenurile care ar trebui să circule pe ea a fost amânată din nou, pentru a doua jumătate a lui 2026.

Verdele. Madridul a îngropat autostrada M-30 și a pus deasupra peste 120 de hectare de parc. Legea spațiilor verzi cere la noi 26 de metri pătrați pe locuitor. Organizațiile de mediu estimează că bucureșteanul are efectiv acces la aproximativ 10 metri.

Confortul elementar. Copenhaga scotea mașinile din piețe și punea rastele de biciclete. Bucureștiul, în vara lui 2026, scoate pe traseu tramvaie fără aer condiționat – o treime din vehiculele programate zilnic nu au climatizare funcțională, potrivit datelor STB, iar la tramvaie proporția e considerabil mai proastă.

Comparația e inegală. Și cam nedreaptă

Copenhaga nu a pornit din 2026 cu tramvaie de tablă în caniculă. Ea a început în 1962. Viena investește constant din 1990. Berlinul are 30 de ani de șantier continuu, iar berlinezii glumesc pe seama lui tocmai pentru că le-a ieșit.

Pozele din postare sunt frumoase. Sunt însă rezultatul unor decizii luate acum trei-patru decenii, în orașe care atunci deja aveau transport public cu aer condiționat.