FOTO | Plimbare pe Calea Victoriei din anii ’30, pe lângă formidabilul bloc Adriatica. Nici urmă de mașini pe străzi, doar bucureșteni la pas

07 apr. 2025
2634 afișări
FOTO | Plimbare pe Calea Victoriei din anii '30, pe lângă formidabilul bloc Adriatica. Nici urmă de mașini pe străzi, doar bucureșteni la pas
FOTO | Plimbare pe Calea Victoriei din anii '30, pe lângă formidabilul bloc Adriatica. Nici urmă de mașini pe străzi, doar bucureșteni la pas | Sursa Foto: Agerpres

Finalizat în anul 1937, blocul Adriatica se numără printre cei mai longevivi martori ai Bucureștiului de mult apus și va deveni poate și cel al cărui viitor urmează să răsară. Îi spune acasă Bucureștiului, casă la Calea Victoriei de 88 de ani, cetățenia lui română, iar în vremurile prezente se identifică drept un imobil plin cu amintiri fantomatice. Acesta este prezent în mintea bucureștenilor ca o nouă sau o veche poveste împărtășită cunoscuților.

Doi frați cu același nume la doar câțiva kilometrii și doar 10 ani distanță

Acum, depinde despre care Bloc Adriatica afli povești. Primul Bloc Adriatica, e mai bătrân cu 10 ani, în prezent împlinește 99 de ani. Fratele mai mare este situat în Piața Națiunilor Unite, iar cartea lui de vizită este că l-a impresionat până și pe Nicolae Ceaușescu (Adriatica – Trieste, 1926)â.

Fratele mai mic, care a împlinit 88 de ani aflat la intersecția dintre Calea Victoriei și Strada Ion Câmpineanu din București, vizavi de actualul hotel Novotel.

Când a fost inaugurat era văzut ca pe ceva exotic care completa perfect Piața Teatrului, alături de Teatrul Național (care a existat până în 1944 pe locul unde astăzi se află Novotel), Grand Hotel Continental din prezent și blocul unde se afla Societatea „Generala”, realizat în anul 1936.

Cartea de identitate a Blocului Adriatica de pe Calea Victoriei
Sursa foto: Agerpres

Situat precis pe Calea Victoriei la numărul 39, a fost construit de trei arhitecți: Fraenkel, Teller și Săvulescu între anii 1936 și 1937. Rudolf Fraenkel este cunoscut și pentru o serie de lucrări pe care le-a realizat în Germania până să vină în România în 1933, precum cartierul-grădină din Berlin, însă acesta a mai realizat în Capitală printre altele imobilul și cinematograful Scala, între anii 1935 și 1937.

Nu a fost ridicat cu un scop special. În primii ani după realizarea construcției sale, a devenit sediul mai multor firme și societăți comerciale din perioada interbelică a Bucureștiului.

Cartea de vizită a Blocului Adriatica de pe Calea Victoriei

Dacă fratele mai mare cu 10 ani se laudă cu faptul că l-a impresionat pe Ceaușescu, Blocul Adriatica de pe Calea Victoriei a fost remarcat încă de la început datorită turnului cu ceas.

Turul cu ceas al acestuia este mai înalt cu două etaje decât clădirea în sine. În prezent, la parterul blocului se află sediul televiziunii B1 TV, și de-a lungul timpului clădirea a găzduit mai multe publicații, precum Azi, România Mare, Tinerama sau Europa.

Cu toate acestea, imobilul îndrăgit de bucureșteni a fost construit pe ruinele Casa Török, unde au funcționat Cafeneaua Fialkowski, Berăria Cooperativa (deschisă de I. L. Caragiale) sau Restaurantul Elysee.

Te-ar mai putea interesa:

Cookies