FOTO | Pasajul Englez, hotelul care a devenit bordel de lux unde ar fi mers Carol al II-lea. De asemenea, posibil una dintre cele mai vechi clădiri „cu bulină” din București

Pasajul Englez din București a fost opera lui Grigore Eliade, poreclit și „Englișmanul” din pricina pasiunii sale pentru țara-mamă din Regatul Unit. Acesta a cumpărat și transformat clădirea într-un hotel cu aer britanic, un mic colțișor de Londra în centrul Capitalei, însă care a devenit o „casă de toleranță” de lux, al cărui prag ar fi fost călcat de o mulțime de personalități, numele cel mai greu fiind al regelui Carol al II-lea. În următoarele rânduri, vă prezentăm o scurtă istorie a pasajului.

Pasajul Englez este departe de zilele sale de glorie, chiar dacă poate aici se petreceau la apogeu lucruri pe care nu le-ai aduce în vorbă neapărat cu ai tăi, însă aici, între Calea Victoriei și Strada Academiei, se află un colț puțin spus interesant din istoria Bucureștiului, un colț cu aer insular, venit tocmai de la Londra.

Pasajul Englez din București și povestea sa

Pasajul ține de fosta Casă Resch, ridicată în 1855 de consacratul bijutier Joseph Resch, însă care a fost vândută trei decenii mai târziu lui Grigore Eliade. Noul proprietar, un vestit om de afaceri de la acea vreme, cunoscut în oraș sub poreclele de Cârciumărescu sau Englișmanul, ultima dintre porecle arătând puternica sa afinitate către Anglia și către cultura sa, conform Merg în București.

Pasajul a fost gândit de Eliade după modelul celor din marile capitale europene – înalt, cu acoperiș de sticlă pe schelet metalic, însă foarte îngust. De asemenea, pasajul făcea legătura între Calea Victoriei și Strada Academiei, și în lungul său se aflau majoritatea camerelor din hotel, clădirea în sine având o fațadă de nu foarte mari dimensiuni pe Calea Victoriei.

Denumirea de „Pasaj Englez” provine de la denumirea pe care hotelul o purta – Hotelul English. De ce „English”? Ei bine, aici era un colț de Londra pe bune – mobilierul era adus de acolo, hainele angajaților la fel, accesoriile, fel de fel de ustensile… Ba mai mult, servitorii care lucrau aici erau instruiți să vorbească în limba engleză cu clienții hotelului, potrivit Gândul.

Dispare hotelul, apare bordelul…

Competiția hotelurilor de la acea vreme din București era acerbă, astfel că „English” nu a avut viață prea lungă pe harta Capitalei. A rezistat doar câțiva ani, clienții preferând hotelurile mai noi, cu fel de fel de tehnologii noi și cu camere considerabil mai mari decât cele de-aici.

În locul hotelului aici a fost deschisă o casă de toleranță dintre cele mai cunoscute și căutate din întregul oraș. Pasajul era perfect pentru damele de aici, care puteau ieși la balustradele sau geamurile camerelor de la etaj pentru a-i putea ademeni pe cei care veneau aici. De asemenea, fiind un pasaj care făcea legătura între două străzi importante, nu avea la fel de multă vizibilitate ca un bordel deschis pur și simplu la stradă, fiind preferat de cei care voiau să fie mai discreți când vine vorba de activitățile din timpul lor liber. Tocmai de-asta, bordelul de lux care ademenea nu doar prin discreție, ar fi fost „vizitat” de o mulțime de personalități de-a lungul anilor, existând povești conform cărora chiar regele Carol al II-lea s-ar fi numărat printre clienți.

Activitatea bordelului a fost oprită în 1947, odată cu instaurarea regimului comunist, clădirea fiind transformată în bloc de locuințe. Activitatea propriu-zisă a pasajului a avut mult de suferit însă din cauza bulinei sale roșii, fiind una dintre cele mai vechi clădiri din Capitală încadrată în lista cu imobile cu risc seismic de clasa I, datând de acum aproape 170 de ani. Pasajul Englez a fost încadrat la risc seismic încă din anul 1995. Incidentul de la clubul „Colectiv” din octombrie 2015 a fost cel care a dus la dispariția magazinelor și atelierelor de la parterul pasajului, din motive de siguranță.

Deși fațada a fost restaurată în urmă cu câțiva ani, interiorul pasajului pare uitat de autorități, fiind încă un caz de imobil istoric din Capitală care a fost uitat de administrațiile de până acum.

Citește și

• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie