Mutilarea monumentelor istorice din București și vandalizarea spațiului public, așa cum s-a întâmplat și cu mâzgălelile graffitti apărute pe Palatul Nifon, este un fenomen în plină ascensiune, deși teoretic, potrivit Codului Penal, făptașii riscă între 1 și 5 ani de închisoare.
Recent, Palatul Nifon, monument istoric aflat la finalul lucrărilor de consolidare și restaurare, a fost ținta a două persoane care au fost filmate în timp ce urcă o scară până la etajul 1 și mâzgălesc fațada proaspăt restaurată. Chipurile lor se văd clar, ceea ce este un mare avantaj pentru cei care investighează momentul săvârșirii infracțiunii.

Pe baza dovezilor video, a fost făcută o plângere penală la Poliție, toată munca arhitecților și a constructorilor fiind parcă în zadar.
Încă din anul edificării sale, 1891, Palatul Nifon domină intersecția a două străzi faimoase, Calea Victoriei și strada Doamnei, din apropierea Centrului Vechi al Bucureștiului.
Ridicată pe locul vechiului Han al cojocarului Dedu, clădirea monument istoric este opera arh. Paul Gottereau, arhitect al Casei Regale a României.


Conceput în formă de U, cu fațade realizate cu mult rafinament, cu fațada posterioară orientată spre Biserica Doamnei, edificiul a rezistat numeroaselor cutremure și incendii. În prezent, lucrările de consolidare și restaurare ale Palatului Nifon se apropie de finalizare.
Clădirea, realizată în stil neoclasic, areaproape 6.400 de metri pătrați suprafața desfășurată, două etaje, mansardă și pod și se află pe Lista Monumentelor Istorice la poziția 854, cod LMI B-II-m-B-18583 sub denumirea de “Așezămintele Nifon”.

Construcția de pe Calea Victoriei se afla într-o avansată stare de deteriorare. S-a constatat existența pericolului iminent de prăbușire, iar pereții își pierduseră în întregime tencuiala.
În România, faptele de vandalizare a clădirilor sunt prevăzute și sancționate de Legea 61/1991, privind „scrierea sau desenarea, fără drept, pe pereții clădirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosință comună aflate în locuri publice”.
În anul 2023, polițiștii locali din București au constatat și aplicat un număr de 23 de sancțiuni contravenționale, valoarea totală a amenzilor fiind de 14.400 lei. Conform legii, atât Poliția București, cât și Poliția Locală au atribuții în supravegherea monumentelor din oraș.
Potrivit Codului Penal, distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun aparținând altuia ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.
Dacă fapta prevăzută privește bunuri care fac parte din patrimoniul cultural, pedeapsa este închisoare de la 1 an la 5 ani.

În Italia, de exemplu, cei care vandalizează obiectivele istorice riscă o amendă de până la 40.000 de euro. Este și cazul unui turist olandez care, în anul 2024, a semnat cu un marker negru pe o frescă de pe zidul unei străvechi locuințe romane din Herculaneum.
Turistul a fost pus sub acuzare pentru vătămare și vandalizare a unor opere artistice.
Orice daune afectează moștenirea noastră, frumusețea noastră și identitatea noastră, de aceea ele trebuie să fie pedepsite cu cea mai mare fermitate, a transmis ministrul italian al Culturii, Gennaro Sangiuliano, informează Reuters.
În ultimii ani, Ateneul Român, Așezămintele Brătianu și numeroase alte monumente istorice din București au fost vandalizate, fără repercusiuni notabile pentru făptași.
Vezi și: