FOTO | O mică bucată din vechiul București, de pe vremea când în oraș exista Sectorul 8. „Eu sunt născut în S8, la maternitatea Polizu”

Pe lângă casele vechi și pline de istorie din București, din când în când, se întâmplă ca, în drumul nostru, să dăm de mici comori, deloc ascunse, prin care vechiul oraș iese la iveală, cum ar fi o plăcuță stradală din „Sectorul 8”. Bucățica din vechia Capitală se află în zona centrală.

În trecut, în București exista și Sectorul 8

Strada Lt. Dumitru Lemnea, Sector 8 – pentru cei mai tineri un astfel de semn stradal pare a fi o greșeală, însă este de fapt o mică bucată din vechiul București. Cu toate că la acest moment toți știm că în Capitală există 6 sectoare, orașul nu a fost mereu astfel împărțit.

În anul 1789 a apărut prima forma de împărțire administrativă din București. Mai precis, orașul era împărțit în 5 plăși, conform A3CNN:

• Plasa Târgului,
• Plasa Gorganului,
• Plasa Broștenilor,
• Plasa Târgului de Afară,
• Plasa Podului Mogoșoaiei.

După aproape 40 de ani, denumirile celor 5 plăși sunt schimbate, astfel că le sunt asociate culori. Mai precis, acestea se transformă în:

• Roșu – fosta Plasa Târgului,
• Galben – fost Plasa Mogoșoaiei,
• Verde – fosta Plasa Gorganului,
• Albastru  – fosta Plasa Broștenilor,
• Negru – fosta Plasa Târgului de Afară.

Ulterior, în secolul XX, „văpsele” sau „ boiele” (așa cum erau denumite în mod popular) se restrâng la 4, Roșu fiind înglobată celelalte rămase. În anul 1926, data de 7 februarie, „Legea pentru organizarea administrației comunale a orașului București” introduce o nouă împărțeală a orașului. Capitala ajunge astfel să fie formată din două zone:

• Zona centrală

Aceasta era împărțită la rândul său în patru sectoare ce aveau atribuite atât numere, cât și culori: Sectorul I Galben, Sectorul II Negru, Sectorul III Albastru și Sectorul IV Verde.

De asemenea, existau și 13 comune suburbane. Este vorba despre: Băneasa, Colentina, Fundeni, Pantelimon, Principele Nicolae, Dudești-Cioplea, Popești-Leordeni, Șerban-Vodă, Militari, Roșu, Regele Mihai, Grivița și Lupeasca. Acestea erau foste așezări rurale.

• Zona periferică

Zona periferică includea restul teritoriului inclusiv comunele care devin suburbane orașului.

Cele 8 sectoare apar prima dată în anul 1950, însă aceste erau la momentul respectiv raioane, denumite după cum urmează: I. V. Stalin, 1 Mai 23 August, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, V. I. Lenin, Gh Gheorghiu-Dej și Grivița Roșie. La data de 16 februarie 1968 cele 8 raioane revin la denumirea de sectoare.

Astfel că, Bucureștiul avea atunci: opt sectoare, 12 comune suburbane și 23 de sate.

Una dintre plăcuțele stradale din acea vreme există și astăzi și se află în centrul orașului. Aceasta a fost observată de un trecător, fotografiată și postată pe Reddit. Iată mesajul și fotografia:

Pe strada General Gheorghe Manu în dreptul stației de troleu „Calea Victoriei”, sens Piața Romană.

Cum au apărut cele 6 sectoare de astăzi

Reforma care a dus la împărțire administrativă pe care o cunoaștem la acest moment a avut loc în anul 1979, conform shtiu.ro. Mai precis, cele 8 sectoare au fost comasate ajungându-se la un total de 6.

Astfel, Sectorul 1 a fost unit cu Sectorul 8 devenind noul Sector 1, Sectoarele 2 și 3 au devenit Sectorul 2, Sectorul 4 a devenit Sectorul 3, Sectorul 5 a devenit Sectorul 4, Sectorul 6 s-a transformat în Sectorul 5, iar Sectorul 7 a devenit Sectorul 6.

Te-ar mai putea interesa și:

• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu