Bulevardul Regina Elisabeta, pe unde, în 1956, circula tramvaiul, are o poveste care începuse deja de aproape 100 de ani de la momentul acestei fotografii.
Prima porțiune a acestei artere din inima orașului a fost deschisă în 1857, în fața Palatului Universității, iar inițial s-a numit Bulevardul Academiei, amintește Agerpres.
În 1872, a fost prelungit spre Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei). prelungirea aceasta a avut un preș: ca să fie posibilă, au fost demolate zidul şi chiliile Mănăstirii Sărindar, locul unde astăzi se află Palatul Cercului Militar Naţional.
Bulevardul Regina Elisabeta pornește din Piața Universității, se sfârșește în Piața Kogălniceanu și e străjuit de numeroase clădiri-monument în care își au sediile instituții administrative, culturale și deînvășământ, dar și de cel mai vechi parc din București, Grădina Cișmigiu.
În această imagine păstrată în arhiva istorică a Agerpres, tramvaiul străbate exact porțiunea dintre parcul Cișmigiu și sediul de acum al Primăriei Capitalei.
Bulevardul Regina Elisabeta are o pantă uşoară care coboară spre Cişmigiu, în dreptul căreia cândva era un teren viran transformat în iarmaroc. Acesta era „Maidanul lui Duca”.
În 1906, când au început lucrările la Palatul Ministerului Lucrărilor Publice (acum Primăria Capitalei), acest bâlci din centrul oraşului a fost desfiinţat, scrie tot Agerpres.
Monument istoric, clădirea Primăriei a fost construită, în stil neoromânesc, după planurile arhitectului Petre Antonescu.
A fost mai întâi sediu al Ministerului Lucrărilor Publice, iar în timpul ocupaţiei germane (1916-1918), aici s-a instalat Comandamentul General German.
În bombardamentele din Doilea Război Mondial, clădirea a fost avariată. A fost renovată, i s-a adăugat un etaj și a devenit Primăria Generală, apoi Sfatul Popular al Capitalei. Apoi, iar sediu al PMB. Primăria și-a mutat temporar sediul de aici, pentru că, între 2010 și 2016, clădirea a fost într-un proces complex de restaurare și consolidare.
la începuturile existenței sale, bulevardul a primit numele numele Reginei Elisabeta. În 1948, după schimbarea regimului politic, Primăria Capitalei a decis redenumirea unor artere ale căror nume aminteau de membrii Casei Regale. Bulevardul a fost numit „6 Martie”, iar din 1965 „Gheorghe Gheorghiu-Dej”.
După 1990, a revenit la denumirea iniţială.