FOTO | Muzeul Antipa, pe vremea când n-avea girafă, iar prin față abia dacă trecea câte-o mașină. Înăuntru, tot lei paralei, căprioare, mamuți și copii care se minunau

Muzeul Antipa din București este, probabil, cel mai iubit muzeu din București. Pentru cei care cred că e o afirmație exagerată sau chiar riscantă, aducem următorul argument simplu: unde se face cea mai mare și mai mare coadă în fiecare Noapte a Muzeelor? Exact, în față la Antipa!

Ce e magic la Antipa e că este locul perfect pentru orice vârstă. E uimitor pentru copii, e experiență cel puțin interesantă (dar, cel mai des, extraordinară) pentru adulți.

Al doilea lucru formidabil la Muzeul Antipa e că oferă, de când există, un sentiment de mirare în fața atâtor lucruri care există în lumea asta mult mai mare decât microuniversul fiecăruia. Lucruri pe care, dacă Antipa n-ar fi existat, tu nu le-ai fi văzut cu ochii tăi.

FOTO – Muzeul Antipa în anii 50

În arhiva istorică a Agerpres există tot felul de comori, cum ar fi imaginile acestea cu Muzeul Antipa în anii 50. E drept, pe-atunci, Antipa n-avea girafă la intare, dar înăuntru, la expoziții, tot copii care se minunau, spre exemplu, la familia Cerb.

Scurtă istorie a Muzeului Antipa

Muzeul Antipa din București există din ziua de a 3 noiembrie 1834. S-a înființat la iniţiativa fratelui domnitorului Alexandru Ghica, Marele Ban Mihalache Ghica, care a donat colecţii importante, de la monede greceşti, romane şi bizantine și până la  colecţii de minerale, fosile, moluşte, peşti, păsări şi mamifere. Și opere de artă a donat Marele Ban.

A fost gândit, la început, ca un cabinet de istorie naturală, dar a devenit un loc primitor și pentru antichităţi, tablouri vechi şi curiozităţi naturale.

Perioade definitorii:

• 1837- 1859

Primul director al secţiei de zoologie şi mineralogie a fost Carol Wallenstein, iar pe vremea lui  muzeul a avut un caracter mai degrabă didactică. A urmat la conducere Carlo Ferrerati (1860-1867), care a contribuit substanţial la îmbogăţirea colecţiilor, atât prin achiziţii, cât şi prin obţinerea de donaţii.

• 1867- 1944

Cele mai importante donaţii au fost primite de la dr. Hilarie Mitrea, în perioada în care era director profesorul Gregoriu Ştefănescu (1867-1893). Lui Gregoriu Ștefănescu  i se datorează şi descoperirea celei mai importante piese din colecţiile muzeului, scheletul de Deinotherium gigantissimum.

Epoca „Grigore Antipa” la Muzeul Antipa

În august 1892, Grigore Antipa – care avea nici 25 de ani, dar susținuse deja examenul de doctorat, luat cu Summa Cum Laudae, obține o întrevedere cu regele Carol I.

Impresionat, Regele face trei recomandări care-l privesc pe Antipa:

• Îl recomandă lui Petre Carp (ministrul Agriculturii şi Domeniilor) pentru ocuparea postului de director general al Pescăriilor Statului,
• lui Take Ionescu (ministrul Cultelor) pentru funcţia de director al colecţiilor zoologice din cadrul Muzeului de la Universitate
• generalului Ion Lahovary (ministru de Război) pentru a-i permite îmbarcarea pe navele militare care plecau pe Marea Neagră.

Așa se face că Antipa preia conducerea Pescăriilor Statului, unde va rămâne director până în 1914, şi directorul Secţiei de Zoologie a Muzeului. În 1903, Grigore Antipa prezinta lui Dimitrie Sturza un memoriu în care demonstra necesitatea existenței unei clădiri special construite pentru “un Muzeu de Istorie Naturala demn de capitala țării”.

Patrimoniul Antipa, acum: 2 milioane de exemplare

Primele săli ale Muzeului din Șoseaua Kiseleff s-au deschis oficial la 24 mai 1908, în prezenţa Regelui Carol I, a Principesei Maria şi a mai multor personalități din lumea culturală, științifică și politică a vremii

Și, pentru prima dată în lume, Muzeul din Bucureşti expunea dioramele – vitrinele tridimensionale, în care speciile erau prezentate pe categorii de habitate, în posturi naturale şi proiectate pe un fundal pictat. Succesul de care s-a bucurat acest mod de prezentare a făcut ca dioramele să fie un exemplu urmat si de alte muzee din lume.

În prezent, patrimoniul ştiinţific al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este format din aproximativ 2 milioane exemplare de nevertebrate şi vertebrate (actuale şi fosile) provenind din România şi din diverse zone ale lumii, de la ecuator la regiunile polare. Sunt exemplare colectate de la suprafaţa apei şi până la mai mult de 6.000 de metri adâncime.