În ultimii ani, reabilitarea termică a blocurilor a devenit una dintre principalele investiții publice în eficiență energetică. Facturile mai mici la încălzire, fațadele renovate și aspectul mai frumos al cartierelor sunt beneficii evidente. Însă, dincolo de rezultatul final, există o problemă tot mai vizibilă și prea puțin discutată, și anume mizeria lăsată în urmă pe șantiere.
În Sectorul 3, unde se lucrează la anveloparea blocurilor, e o mizerie cum n-ar trebui să fie. Bucățile de polistiren sunt lăsate la voia vântului care le cară peste tot, sacii cu moloz sunt abandonați în iarbă și, pe lângă lucrurile care cumva ar fi firesc să apară în timpul lucrărilor, mai e și mult gunoi care cu siguranță nu ar fi putut reieși din șantierul propriu-zis. De exemplu, aceste cartele de metrou. Nu putem decât să bănuim că nu le-au folosit muncitorii ca să monteze polistirenul pe bloc.
Cu siguranță, pe aceste zone sunt lăsate în urmă și gunoaie cu resturi alimentare. Așteptați-vă să apară și șobolanii. Nici o deratizare nu vă va scăpa de ei daca au surse de hrana și cuibărit, se plânge o bucureșteancă.

E firesc ca pe un șantier să existe materiale de construcție, dar nu e normal ca materiile poluante sa fie lăsate de izbeliște pe sol, au postat cei din comunitatea „Mizeria din Sectorul 3″ pe Facebook.
Polistirenul expandat (EPS), cunoscut popular drept „polistiren” sau „styrofoam”, este unul dintre cele mai utilizate materiale pentru izolarea termică a clădirilor. Problema apare în momentul în care este manipulat și montat. resturile rezultate din tăiere sunt luate de vânt și purtate în tot cartierul. Problema e că ele se fragmentează în bucăți mici care sfârșesc în sol și în apă. Și odată ajuns acolo, stă mult și bine (specialiștii spun că rămâne chiar și sute de ani).
Pe lângă problema microplasticelor, polistirenul conține stiren, substanță cu potențial cancerigen. În mediile profesionale, expunerea repetată la praful și particulele rezultate din prelucrarea EPS poate provoca iritații respiratorii și are și efecte asupra sistemului nervos. Deși locatarii nu sunt expuși la aceleași niveluri ca muncitorii care lucrează zilnic cu acest material, e cumva normal să se întrebe de ce bucățile de polistiren sunt lăsate la voia întâmplării.
Constructorii au obligația de a colecta și depozita corespunzător deșeurile din șantiere. În teorie. Și tot în teorie, autoritățile au obligația de a verifica și că regulile se respectă. Realitatea din teren e, totuși, alta. Dincolo de polistirenul pe care nu îl poți controla 100%, muncitorii lasă și sacii cu moloz peste tot:

Instituțiile cu atribuții în domeniul protecției mediului și al disciplinei în construcții ar trebui să efectueze verificări regulate și să aplice sancțiuni acolo unde legea nu este respectată. Însă mulți bucureșteni văd cu ochii lor că nu se fac controale, nu se dau amenzi, iar responsabilitatea față de mediu și oameni rămâne doar scrisă pe hârtie. Mâine-poimâine o să găsim și vreo copie xerox aruncată prin boscheți.
Toate șantierele Primăriei sunt o mizerie și o bătaie de joc la adresa locuitorilor și a mediului înconjurător. Muncitorii nu respectă normele și autoritățile nu își fac treaba, spune un bucureștean.
Pare-se că mai avem mult până să avem un oraș mai eficient energetic, care să fie și curat. Asta ar însemna ca cineva chiar să se ocupe să colecteze cum trebuie deșeurile, să protejeze spațiile verzi, iar altcineva să aplice în mod real legea, când normele sunt ignorate.
Te-ar mai putea interesa și: