FOTO 🦗 Misterioasa creatură din București și mitul care o însoțește de când se știe. Cosașul cu negi, povestea științifică și credințele despre puterile-i miraculoase

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a adus zilele trecute în atenția bucureștenilor cosașul cu negi, o specie a faunei europene.

Denumirea populară, dar și cea științifică își au originea într-o veche credință din secolul al XVIII- lea, potrivit căreia mușcătura insectei și secrețiile sale puteau vindeca negii.

Originea unui nume neobișnuit, între mit și istorie

Așa cum au descris cei de la Grigore Antipa, în secolul al XVIII- lea, o credință larg răspândită în Europa îi atribuia acestei insecte proprietăți terapeutice neobișnuite.

Oamenii acelor vremuri credeau că insecta putea îndepărta negii de pe piele prin mușcătura lor, iar lichidele secretate în timpul acestui proces ar fi avut efecte vindecătoare.

De aici vine atât numele său științific, cât și denumirea sa din limba engleză, „wart-biter”, care, în treducere, înseamnă „mușcătorul de negi”.

Astăzi, cercetătorii și specialiștii muzeului au subliniat că această practică este doar o curiozitate istorică, însă fără nicio bază medicală reală.

Un uriaș al pajiștilor cu adaptări spectaculoase

Din punct de vedere morfologic, decticus verrucivorus, este unul dintre cei mai mari cosași din Europa, adulții atingând dimensiuni între 3 și 4 centrimetri lungime.

Femelele se remarcă prin prezența unui ovipozitor lung, cu o formă ce amintește de o sabie, pe care îl utilizează pentru a-și depunde ouăle direct în sol.

Deși aceste insecte au aripi, ele zboară rareori și doar pe distanțe foarte scurte, preferând să se deplaseze rapid prin pajiști cu ajutorul unor sărituri extrem de puternice.

Pe perioada reproducerii, masculii acestei specii devin adevărați „muzicieni” ai mediului lor natural.

Aceștia fac un sunet puternic prin frecarea aripilor anterioare una de cealaltă, emițând o serie de clicuri menite să atragă femelele.

În ceea ce privește hrana, cosașul cu negi este o specie omnivoră flexibilă, preferând florile, semințele și alte părți ale plantelor, dar și alte insecte mai mici sau chiar exemplare din propria specie.

Habitatul natural

Decticus verrucivorus, populează pajiștile însorite, bogate în vegetație variată, din Europa și din vestul Asiei.

Cu toate acestea, specia se dovedește a fi extrem de sensibilă la modificarea și degradarea mediului său de viață.

În anumite regiuni din nord-vestul Europei, această specie a înregistrat scăderi semnificative din cauza pierderii pajiștilor naturale.

Te-ar mai putea interesa și:

• FOTO | S-a deschis circulația pe Centura Brănești. Drumul asigură legătura între A2 și DN3
• Primele zile din august vor fi caniculare în București și alte zone ale țării. ANM a actualizat prognoza specială pentru Capitală, valabilă până marți
• Trafic închis pe Calea Victoriei pentru Străzi Deschise în acest weekend. Ce rute alternative au șoferii pe perioada restricțiilor