FOTO | Micuțul monument din Cimitirul Bellu și marea poveste care odihnește aici. Dumitru Stănescu, omul care ne-a dăruit „Biblioteca pentru toți”

29 iun. 2026
11526 afișări
FOTO |  Micuțul monument din Cimitirul Bellu și marea poveste care odihnește aici. Dumitru Stănescu, omul care ne-a dăruit
FOTO | Micuțul monument din Cimitirul Bellu și marea poveste care odihnește aici. Dumitru Stănescu, omul care ne-a dăruit "Biblioteca pentru toți" | Sursa toto: Cimitirul Bellu - Muzeu în aer liber/ Facebook

Dumitru Stănescu, renumitul folclorist și traducător care a înființat în anul 1895 celebra serie editorială „Biblioteca pentru toți”, rămâne una dintre cele mai luminoase și vizionare personalități ale culturii române de la finalul secolului al XIX-lea.

Într-o epocă în care accesul la marea literatură universală și la valorile culturii scrise era profund îngrădit de bariere economice și sociale, inițiativa sa a deschis porțile cunoașterii pentru publicul larg.

Rădăcini culturale puternice și o educație de elită

Așa cum spun și reprezentanții Cimitirului Bellu, Dumitru Stănescu s-a născut într-o familie cu o puternică rezonanță culturală în societatea românească.

Acesta a beneficiat de un mediu propice dezvoltării sale intelectuale, fiind fiul lui C.I. Stănescu, o figură de prim rang a vieții artistice și administrative din acea perioadă.

C.I. Stănescu a ocupat funcțiile de director al Teatrului Național și de secretar al Ateneului Român.

Pentru Dumitru Stănescu, parcursul academic a fost la fel de strălucit ca cel al tatălui său, finalizând cursurile prestigiosului Colegiu Sfântul Sava din București.

dumitru-stanescu-1
Sursa toto: Cimitirul Bellu – Muzeu în aer liber/ Facebook
dumitru-stanescu
Sursa toto: Cimitirul Bellu – Muzeu în aer liber/ Facebook

Pe perioada studiilor sale la Sfântul Sava, el l-a avut ca profesor pe reputatul cărturar și folclorist Gheorghe Dem. Theodorescu, fiind cel care i-a insuflat dragostea nestăvilită pentru tradițiile populare și pentru culegerea folclorului autohton.

După ce și-a obținut licența în țară, Stănescu a ales să își continue studiile peste hotare, în Belgia, la Liege, unde a obținut titlul de doctor în științe sociale.

Un deceniu dedicat tezaurului folcloric românesc

Întors în țară, Dumitru Stănescu s-a dedicat cercetării patrimoniului românesc. Timp de zece ani, în perioada 1885 – 1895, el a cules folclorul românesc.

Toate nestematele folclorice pe care le descoperea în satele Munteniei, de la basme și până la legende, au fost publicate în paginile renumitei publicații „Revista Nouă”.

Publicația, la vremea aceea, se afla sub conducerea directă a lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, iar colaborarea la această revistă i-a consolidat lui Stănescu statutul de folclorist și l-a consacrat în rândul elitei intelectuale de la București.

Nașterea unui fenomen editorial de masă

Printr-un parteneriat cu vizionarul editor Carol Muller, Dumitru Stănescu dădea naștere proiectului vieții sale, și anume colecția „Biblioteca pentru toți”.

Conceptul acestei serii era inovator pentru piața autohtonă și fusese direct inspirat de celebra colecție germană „Universal-Bibliothek” din Leipzig, o serie de buzunar, accesibilă ca preț, inițiată de Philipp Reclam.

Primul volum din cele 178 din seria BPT, a fost culegerea de „Povești alese”, semnată de scriitorul danez Hans Christian Andersen.

Pe lângă Andersen, numerele colecției editoriale conțineau și traduceri ale celor mai importante voci ale literaturii și gândirii universale, precum François Coppée, Bernardin de Saint-Pierre sau Herbert Spencer.

Sfârșitul prematur

Măcinat de suferință, Dumitru Stănescu s-a stins din viață la vârsta de doar 33 de ani, în Elveția.

În prezent, Dumitru Stănescu își doarme somnul de veci în cadrul prestigiosului Cimitir Bellu, recunoscut astăzi drept un adevărat muzeu în aer liber.

Te-ar mai putea interesa și:

Cookies