FOTO | Marea aventură a bătrânelor Dacii, plecate în lumea largă de pe străzile din București. Care îngrijite, care un pic răpciugoase, toate au ajuns la destinație

Dacia, dragostea mea, Dacia pe harta Bucureștiului. În 2018, la 50 de ani de la fabricarea primului autoturism Dacia în România socialistă, a fost lansat proiectul DACIA50, cu și despre oameni și mașină, autovehiculul fiind atunci, încă, o prezență monumentală în spațiul public al Bucureștiului. Mașinile, atât de populare pentru generații de români, azi multe din ele abandonate și ruginite, au fost identificate și cartografiate în peisajul urban, împreună cu poveștile posesorilor lor.

„History and Present of the Socialist Car Culture”, imagini cu bătrânele Dacii prezentate la Universitatea din Tallinn

DACIA50 – Autoturismul (dacia50.ro) este un proiect realizat de echipa formată din Ana-Cristina Irian (antropolog), Valentin Maier (istoric), fotograful Albert Vrăbiuță și editorul și managerul de proiect Cristian Bassa, cu sprijinul Omnia Photo. De curând, inițiativa a fost prezentată ca o practică de lucru interdisciplinară de succes în cadrul evenimentului “History and Present of the Socialist Car Culture”, organizat de Universitatea din Tallinn în perioada 8-10 noiembrie 2024.

Dacia, cândva un simbol al progresului industrial și al mândriei naționale, s-a transformat într-un artefact, pe alocuri nostalgic sau cu alură deja vintage

Volumul foto-documentar „DACIA50 – Autoturismul”, prin care s-a concretizat cercetarea derulată în perioada 2016-2018, examinează semnificațiile culturale și sociale ale autoturismului Dacia, o mașină extrem de populară în spațiul autohton, produsă în era socialistă a României, și cartografiază prezența sa în peisajul urban al Bucureștiului și al memoriei posesorilor. Proiectul explorează modul în care acest autovehicul, cândva un simbol al progresului industrial și al mândriei naționale, s-a transformat într-un artefact, pe alocuri nostalgic sau cu alură deja vintage, dar și într-un marker al memoriei colective în perioada post-socialistă, anunță realizatorii proiectului.

Albert Vrăbiuță a fotografiat peste 150 de Dacii pe domeniul public din București

Prin această inițiativă interdisciplinară, care include un volum impresionant de materialul vizual și cercetare de arhivă și de teren, echipa de proiect a dorit să marcheze trecerea celor 50 de ani de la lansarea Daciei, în 1968. Albert Vrăbiuță a fotografiat peste 150 de Dacii pe domeniul public din București între 2016 și 2018, descoperind o afinitate personală și o temă universală în discuțiile despre această mașină. Proiectul a documentat prezența Daciilor în traficul și pe trotuarele capitalei, precum și impactul lor asupra peisajului urban și a amintirilor locuitorilor. Analizând vizibilitatea și locul mașinii în spațiile publice, inițiativa pune în lumină teme mai largi despre patrimoniu, identitate și transformarea vieții urbane în România după căderea socialismului.

Dacia și viața cotidiană în România socialistă, subiect de dezbatere la Universitatea din Tallinn

În perioada 8-10 noiembrie 2024, am fost onorați să participăm la evenimentul organizat de Universitatea din Tallinn. Aici, am discutat despre istoria și impactul autoturismului Dacia asupra mai multor generații de români. Am explorat, de asemenea, continuarea proiectului prin prisma colecționarilor și a universului obiectelor Dacia. Acest eveniment a reprezentat o oportunitate excelentă pentru a introduce autoturismul Dacia într-o discuție critică despre reziliență, mobilitate și despre viața cotidiană într-o Românie socialistă, ridicând întrebări importante cu privire la necesitatea de a pune în balanță procesele de modernizare cu nevoia de conservare a patrimoniului industrial. Reconfirmarea eforturilor noastre ne alimentează dorința de a duce proiectul mai departe, asigurându-ne că explorarea noastră a universului Dacia, autoturismul copilăriei, se află pe drumul cel bun, spun realizatorii proiectului.

„Cultura automobilului din perioada socialistă a fost descoperită ca un obiect valoros de cercetare în științele culturii, fiind analizată în diverse domenii, precum viața cotidiană în socialism”

Dr. Johannes Bent, cercetător și co-organizator al workshop-ul internațional “History and Present of the Socialist Car Culture”: În ultimii ani, s-a înregistrat o creștere semnificativă a interesului artistic, cultural pop și de construcție de patrimoniu legat de cultura automobilului din perioada socialistă și a modelelor reprezentative – fie că este vorba despre rețeaua tot mai consistentă de cluburi auto și muzee care apar peste tot în Europa, canale YouTube care oferă cunoștințe practice despre repararea unei mașini Lada, a unui Wartburg sau Polski Fiat, filme (de exemplu, „Garage People”, Rusia, 2020) sau romane (de exemplu, „Stern 111” de Lutz Seiler, Germania, 2020).

De asemenea, proiectul „Dacia50” (România, 2018) realizat de fotograful Albert Vrăbiuța și antropologul Cristina Irian reprezintă o mărturie a nivelului înalt de inovație și diversitate care caracterizează acest domeniu. În același timp, cultura automobilului din perioada socialistă a fost descoperită ca un obiect valoros de cercetare în științele culturii, fiind analizată în diverse domenii, precum viața cotidiană în socialism, cultura materială a post-socialismului sau studiile memoriei. Inspirată de aceste evoluții remarcabile, Universitatea din Tallinn a organizat un workshop internațional la care a invitat cercetători, artiști și activiști civici implicați în istoria și reinterpretările actuale ale culturii auto socialiste pentru a-și prezenta și discuta lucrările într-un cadru interdisciplinar.

„Formatul interdisciplinar a inclus o proiecție a filmului documentar „Garage People” (2020), care se concentrează pe un ansamblu de garaje de tip sovietic din Rusia”

Dr. Johannes Bent, cercetător și co-organizator al workshop-ul internațional “History and Present of the Socialist Car Culture”: Lucrările individuale prezentate în cadrul evenimentului au provenit dintr-o varietate de discipline – studii de patrimoniu, antropologie, istorie materială și vizuală, pentru a numi doar câteva – și au deschis noi perspective, abordând atât trecutul, cât și viața post-socialistă a culturilor auto din perspective inovatoare. Formatul interdisciplinar a inclus o proiecție a filmului documentar „Garage People” (2020), care se concentrează pe un ansamblu de garaje de tip sovietic din Rusia, urmată de o discuție în panel cu regizoarea Natalija Yefimkina, un tur ghidat al expoziției „Garaaž. Гараж. Garage” la Tallinna rahvaste museum, parte a Muzeului Orașului Tallinn și o vizită într-o zonă de garaje din districtul Kitsekülla din Tallinn, cu o sesiune de observare participativă.

Activitatea desfășurată pe durata evenimentului a oferit o imagine asupra vitalității, diversității și beneficiilor potențiale ale studierii și implicării în trecutul și prezentul culturilor auto din perioada socialistă și a reușit să creeze o platformă interdisciplinară care să faciliteze schimburile de idei și perspective. Se dorește ca aceasta să reprezinte un punct de plecare pentru mai multe proiecte de cercetare transnaționale.

Cine sunt cei care au prezentat proiectul „DACIA 50 – Autoturismul” la Universitatea din Tallinn

Ana-Cristina IRIAN este cercetător în arte vizuale, research-based artist, curator care lucrează cu arhive fotografice. A studiat sociologie (Trento&Regensburg), antropologie vizuală (București&Perugia), este doctor în arte vizuale al UNARTE. Cristina lucrează în proiecte de documentare a patrimoniului cultural (omnia.photo). Printre proiectele la care a colaborat se numără: Dacia 50 – o etnografie a autoturismului Dacia, Fântânile Olteniei – o cartografiere a fântânilor comunitare, Arhive poVestite – recuperare a unor arhive fotografice private. De asemenea, este autoarea volumelor Colecții și arhive fotografice azi, în lumea digitală și Producția de spațiu și viața socială a lucrărilor de artă în stradă, publicate de editura Tritonic. Practica sa artistică, ghidată de motto-ul No one left behind, pune accentul pe obiecte ale memoriei, integrând material fotografic în lucrări de artă contemporană. Cristina a participat cu lucrări la peste 40 de expoziții în România și în străinătate, și este membru al platformei Futures, European Photography Platform.

Albert-Adrian VRĂBIUȚĂ este fotograf profesionist și strateg de conținut. Cu o vastă experiență în fotografia documentară și managementul comunităților online, Albert și-a perfecționat abilitatea de a da viață poveștilor, capturând esența lor cu autenticitate și viziune creativă. Munca lui Albert este dedicată conectării oamenilor prin istorii importante și de impact. Această dedicație este evidentă în albumul foto-documentar „DACIA 50 – Autoturismul”, care explorează transformările fascinante prin care au trecut mașini Dacia din era socialistă în peisajul urban al Bucureștiului. Abordarea sa foto-documentară este unică prin contextualizarea conținutului și deschiderea unui amplu spațiu de discuție despre schimbările culturale și societale.