FOTO | „Mama, dar tu mă păcălești, când a fost strada mea Așa?!” A fost, doar că-n mileniul trecut. Cu tramvaiul pe Ștefan cel Mare, așa cum era în Vechiul București

Șoseaua Ștefan cel Mare are o istorie lungă și cumva plină cu mai toate transformările prin care a trecut Bucureștiul.

Inaugurată în 1913, șoseaua care începe de la Perla, din Dorobanţi, şi se termină la Piața Obor a fost multă vreme una dintre cele mai importante artere comerciale ale orașului. Și e aproape logic, doar era drum către Obor.

La răscruce de timpuri și lumi

Cumva, era parte din prima „centură a Capitalei”. reperele rutiere ale zonei erau, după 1860, Bariera Mogoșoaia (azi Piața Victoriei), bariera Herastrăului (unde e Perla), bariera Mândritului (intersecția Tunari cu Ștefan cel Mare), bariera Moşilor și bariera Iancului

• VIDEO | Bucureștiul dispărut. „Între Bariera Vergului și Bariera Mogoșoaiei”, cum arăta cartierul Ștefan cel Mare înainte să apară blocurile

Dr. Adrian Majuru, istoric, antropolog și manager al Muzeului Municipiului București, declara, pentru B365.ro, că prima arteră care a înconjurat Bucureştiul s-a configurat, fragmentar, după 1860 astfel încât, la 1871, barierele oraşului (care existau la 1842)  au ajuns să fie unite de o linie continuă, circulară, fiind de fapt prima linie de centură a oraşului.

Pentru zona de nord-est a oraşului Bucureşți avem arterele aflate între barierele Mogoşoaia (azi Piaţa Victoriei) şi Vergului. Dacă bariera Mogoşoaia este Piaţa Victoriei de azi, ea era urmată, până la barieră Vergului de alte patru bariere, devenite astăzi intersecţii. Dinspre Piaţa Victoriei de azi, către bariera Vergului, au mai fost aşadar bariera Herastrăului (azi intersecția Căii Dorobanţilor (fostă Herăstrău) cu Şoseaua Iancu de Hunedoara şi Ștefan cel Mare); bariera Mândritului (astăzi intersecţia dintre strada Tunari cu Şoseaua Ştefan cel Mare, continuată spre nord cu strada Barbu Văcărescu); bariera Moşilor, la capătul Căii Moşilor, dincolo de care se întindea câmpul Moşilor (Piaţa Obor de mai târziu). Astăzi este intersecţia Căii Moşilor cu Şoseaua Ştefan cel Mare la stânga şi Mihai Bravu la dreapta.

După 1920, aceste margini ale orașului s-au transformat în spaţii urbane cu industrie manufacturată şi meşteșugărească, iar această șosea mărginea, spre sud, nordul mahalalelor Dichiu-Tirchileşși, Precupeţți Vechi şi Sfântul Ion Moşi.

VIDEO | O lume dispărută

Muzeul Municipiului București  a publicat, recent, un film unic,  cu imagini care surprind începutul sistematizării Șoselelor Ștefan cel Mare, Mihai Bravu și Iancu de Hunedoara (în 1960, Ilie Pintilie). Este un film realizat între anii 1960-1961.

Imaginile de mai jos, păstrate în arhiva Agerpres, surprind exact momentul în care șoseaua era la începuturile sistematizării. Dar primele blocuri fuseseră ridicate deja.

Printre multe clădiri emblematice care se găsesc pe această șosea a Capitalei, una remarcabilă este Moara lui Assan, construită în anul 1853 și este prima moară cu aburi din România.

E în zona Obor – Lizeanu, e  clasificată de Ministerului Culturii și Cultelor drept monument istoric de valoare națională, face parte din patrimoniul industrial și se află în stadiu avansat de degradare.

Poate vrei să citești și:

• FOTO | Autobuzul de Noapte din Vechiul București. Circula pe linia 8, venea din 10 în 10 minute negreșit și Geo Bogza spunea că parcă e controlat de „fantome”
• FOTO ❤️ „Vai, ce-mi plac reclamele și copertinele.. Sunt așa, armonioase!” Și domnii la costum, și doamnele cochete!”Piața Sfântul Gheorghe din foarte vechiul București