FOTO | Lacul Plumbuita, sufocat de mâl și mizerie: păsările abia mai răzbat, iar peștii au murit. Sesizările curg de două săptămâni, lacul nu

05 iun. 2026
260 afișări
FOTO | Lacul Plumbuita, sufocat de mâl și mizerie: păsările abia mai răzbat, iar peștii au murit. Sesizările curg de două săptămâni, lacul nu
FOTO | Lacul Plumbuita, sufocat de mâl și mizerie: păsările abia mai răzbat, iar peștii au murit. Sesizările curg de două săptămâni, lacul nu / Sursa colaj: Sesizări Sector 2/ Facebook / Hotnews

Doamna Elena a postat pe Facebook, pe grupul ”Ești din Sectorul 2”, o constatare care nu lasă loc de interpretări: ”Păsările de pe lacul Plumbuita de-abia se mai pot mișca prin mâlul, frunzărișul și mizeriile existente”. Bonus, scrie ea, ”inclusiv o minge tronează pe lac”, ca un mic monument plutitor ridicat atenției municipale.

Întrebarea finală e și ea clasică: ”Când se va igieniza acest lac?” La care autoarea a etichetat, prudent, și Primăria Sectorului 2, și Administrația Națională Apele Române. Adică, din capul locului, nu era sigură pe cine să tragă de mânecă.

Lacul Plumbuita – responsabilitatea ALPAB?

În comentarii, dezbaterea pornește repede. Valentin avertizează că o ”igienizare” prost făcută e mai rea decât nimic: ”așa cum bine știm de la toaletările de arbori, primăriile au metode brutale și de cele mai multe ori e mai bine să nu facă nimic decât să facă rău”.

Doamna Carmen vine cu soluția tehnică: ”Lacul ar trebui să fie dragat, la fel și cel din Parcul Morarilor”. Cristian rezolvă, în patru cuvinte, întrebarea de competență: ”Este în responsabilitatea ALPAB”.

Restul comentariilor adaugă culoare locală. Cristian susține că ”vegetația aia ajută păsările, ele nu stau în ele că sunt la promenadă, ci ca să se hrănească.” Schimb de replici încheiat de Elena cu un definitiv ”întrebați un specialist”. Un utilizator raportează o altă categorie de vizitatori: ”Am văzut la șobolani pe acolo seara… fără număr”. Iar Viorica pune întrebarea care, în campanie, ar fi sunat altfel: ”promisiunile primarului pe care noi l-am ales unde sunt?”

Nu e prima alarmă. Pe 18 mai mureau pești

Postarea de acum nu e izolată. Pe 18 mai, aceeași autoare scria, în același grup: ”În lacul Plumbuita au început să moară pești! Se sesizează cineva să curețe acest lac?” Postarea a strâns zeci de reacții și comentarii și o singură certitudine: nimeni nu se sesizase.

Comentariile spun povestea mai bine decât orice comunicat. Gabriela scrie scurt: ”Trist este lacul murdar infestat”. Iar Adrian aduce nostalgia: ”Înainte pe lacul Plumbuita erau bărci și hidrobiciclete. Și mai făceam și baie în serile toride de vară”.

Partea care mută discuția din administrativ în penal

Tot pe 18 mai apare însă o acuzație care schimbă natura dosarului. Alin susține că ”bagă lumea curent noaptea cu aparatul, mor pești” Adică pescuit electric. Mihai reacționează neîncrezător: ”nu cred chiar așa în 2026?!”. Nu am putut verifica afirmația și o consemnăm ca atare. Dar, dacă ar fi reală, n-ar mai fi neglijență, ci infracțiune: pescuitul electric și deținerea aparatelor care distrug fauna prin electrocutare se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 3 ani și interdicția de a pescui 1–3 ani. Cu alte cuvinte, ar fi treabă de poliție, nu de e-mailul către ALPAB.

De cine ține, de fapt, lacul

De ALPAB, cu o nuanță care explică de ce sesizările se rotesc în gol. Plumbuita (55 ha) face parte din salba de lacuri de pe râul Colentina, iar cele șase lacuri din Sectorului 2:  Tei, Plumbuita, Colentina, Fundeni, Dobroești și Pantelimon sunt administrate de Primăria Capitalei prin Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București. Apa și albia țin însă de domeniul public al apelor, în zona Apelor Române. De aici și ezitarea Elenei, care a etichetat ambele instituții: e exact configurația în care fiecare poate arăta, liniștit, spre celălalt.

De ce mor peștii (explicația care se repetă identic în fiecare vară)

Tehnic, e eutrofizare urmată de hipoxie: vegetația și algele se dezvoltă în exces, se descompun pe căldură și consumă oxigenul din apă, iar peștii se sufocă. Același scenariu ca la Lacul Morii, în august 2024, unde autoritățile au măsurat circa 1,23 mg de oxigen pe litru în loc de minimum 6 și au explicat, cu calmul cuiva care află prima oară că vara e cald, că totul se trage de la ”dezvoltarea excesivă a plantelor acvatice”. Soluția pe care o cereau și bucureștenii – dragarea – rămâne, deocamdată, o propunere. Între timp, natura ”se dezvoltă”. Sub formă de mâl.

Cookies