Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu a transmis cum decurg cercetările de la Glina – Bălăceanca. Aici, experții studiază urmele comunităților preistorice.
Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu a publicat noi imagini de la cercetările de la Glina – Bălăceanca. Specialiștii analizează, în continuare, zona unde au stat comunitățile preistorice.
Instituția a făcut un jurnal de campanie, pentru perioada 13 – 18 iulie 2026. Actualizările și noi fotografii au fost încărcate pe pagina de Facebook a muzeului.
Este vorba de a treia săptămână de cercetări Glina-Bălăceanca. Muzeul a precizat că a fost cea mai spectaculoasă de până acum.
După zile întregi de răbdare, măsurători și săpătură atentă, urmele comunităților preistorice încep să se lege într-o imagine tot mai clară, iar fiecare suprafață cercetată spune o altă parte a poveștii acestui tell locuit timp de milenii, se adăugă în postare.
Specialiștii au finalizat cercetarea mai multor complexe adâncite din secțiunea S1. Două dintre acestea datează din perioada Gumelnița și depășesc 2,5 m adâncime cu o bază cu un diametru de aproximativ 2 m. Experții au spus că ar fi vorba de gropi pentru păstrarea proviziilor.
Interesant este faptul că ele afectează o serie de contexte mai vechi, aparținând culturii Boian, care par să facă parte dintr-un sistem coerent de șanțuri sau amenajări de delimitare, au transmis reprezentanții muzeului.
În plus, în secțiunea S1-C, imaginea unei locuințe gumelnițene nearse devine din ce în ce mai bine conturată. Mai multe elemente le permit cercetătorilor să reconstituiască, pas cu pas, modul în care era construit și utilizat spațiul domestic acum aproximativ 6.500 de ani.
Aceste elemente sunt resturile pereților din lut galben, șanțurile stâlpilor de susținere, amprentele acestora, podelele din lut bătătorit refăcute succesiv și o vatră construită pe un soclu special amenajat.
În nivelul de abandon al locuinței au fost descoperite vase sparte pe loc, unelte din os și silex, obiecte din lut și, poate cea mai frumoasă descoperire a săptămânii, o figurină antropomorfă păstrată intactă. În jurul, dar și în interiorul acestei locuințe continuă să apară șanțuri și gropi de stâlp aparținând unor construcții sensibil mai noi, iar în unele zone am ajuns deja la niveluri caracteristice culturii Boian, au explicat experții.
Aceștia continuă cercetările și-n secțiunea S3. Aici, este studiată o locuință incendiată in epoca timpurie a bronzului (cultura Glina), acoperită de un bogat nivel de abandon, din care provin numeroase fragmente ceramice, resturi faunistice, piese litice și alte obiecte. Au fost descoperite rotițe miniaturale din lut ars, unele decorate prin incizare, detalii care reproduc caracteristicile roților reale și oferă informații prețioase despre aceste reprezentări miniaturale.
În zona secțiunii S4, cercetătorii au golit un trașeu alăturat parțiat colmatat, datorat unei intervenții neautorizate din trecutul recent. Nu au fost găsite morminte.
În schimb, au fost identificate sisteme suprapuse de șanțuri pentru stâlpi, care par să fie parte dintr-un sistem de delimitare preistoric. Legat de intervenția neautorizată, am putut data perioada săpăturii mecanizate, precum și preferințele bahice ale contemporanilor, examinând data de expirare a unei doze de bere descoperite aproape de baza tranșeului (09/07/09), au adăugat cei de la muzeu.
Sâmbătă, a fost deschis șantierul pentru cei mici. A avut loc o nouă ediție a atelierului „Arheolog pentru o zi”. Aici, au venit mai mulți copii care au pus tot felul de întrebări. Cei mici au au descoperit metodele de lucru ale arheologilor și poveștile spuse chiar lângă vestigii.
Muzeul va organiza marți, 21 iulie, de la ora 10:00, Ziua Porților Deschise pe șantierul arheologic de la Glina-Bălăceanca.






