FOTO | Între basoreliefurile Apocalipsei și schimbările de regim. Care este povestea zbucuimată a Cinematografului Marconi din București

Cinematograful Marconi, situat pe Calea Griviței numărul 137 din București, va fi restaurat complet și redeschis publicului la centenar, după două decenii de abandon.

Istoria unei clădiri emblematice: de la arhitectura Art Deco la filmul mut

Ridicată în baza unei autorizații din anul 1926 și inaugurată în 1930, clădirea a fost concepută după pla nurile arhitectului Constantin Cananău.

Imobilul este un reper al stilului Art Deco, unde liniile verticale, volumetria compactă și detaliile geometrice de pe fațadă sunt principalele detalii.

Totuși, spun cei de la Patri-Arh, unul dintre cele mai spectaculoase elemente arhitecturale decorative îl constituie seria de basoreliefuri de pe fațadă, care ilustrează scene mitologice și biblice, inclusiv o scenă inspirată din Apocalispă.

Gândită încă de la început ca o dublă destinație, sală de proiecție cinematografică și scenă pentru spectacolele de teatru, clădirea includea un balcon și, cândva, chiar și un pian amplasat sub ecran, fiind folosit în timpul difuzării fimelor mute.

De la Marconi la Dacia

Denumirea inițială a fost acordată în onoarea inventatorului italian Guglielmo Marconi.

Istoria clădirii a reflectat însă îndeaproape schimbările politice ale secolului trecut.

Mai mult, după naționalizarea din anul 1948, cinematograful a fost redenumit în anul 1951 „Alexandru Popov”, după numele fizicianului rus promovat de propaganda sovietică.

Mai târziu, la 24 septembrie 1963, în contextul distanțării ideologice treptate a României față de Uniunea Sovietică, spațiul a primit numele de Cinema Dacia.

Două decenii de abandon

Activitatea cinematografului a încetat undeva în jurul anilor 2000, iar lipsa intervențiilor a dus la prăbușirea acoperișului și la expunerea interiorului la condiții nefavorabile timp de peste 25 de ani.

Deși în anul 2006 imobilul a fost restituit moștenitorilor foștilor proprietari, structura și basoreliefurile s-au deteriorat grav în absența lucrărilor de consolidare.

Clădirea este încadrată ca monument istoric de categorie B, cod LMI B-II-m-B-18890, și face parte din „Ansamblul de arhitectură Calea Griviței”.

Aflată în prezent în proprietate privată, clădirea a întrat într-un parteneriat cu asociația Arcen, condusă de Edmond Niculușcă, pentru a restaura Cinematograful Macroni.

Te-ar mai putea interesa și:

• FOTO | De la comisariatele de poliție la primul număr de telefon. Care este povestea neștiută a numărului de urgență din Bucureștiul interbelic
• FOTO 💮 Regina orhideelor a înflorit la Grădina Botanică din București. De ce este această plantă specială și care sunt secretele ei
• Lumea dispărută din spatele blocurilor din cartierul Tineretului: regatul florarilor din sudul Bucureștiului. De aici, Regina Maria lua bujori, preferații ei